|
IQads recomanda serviciile
|
|
Data: 23-02-2010
| Articol de
Adina Vlad
M-am nascut blazat
…dar vesel. Pana la urma oamenii preocupati sunt ori neintelesi, ori tristi. Oricum ai da-o, sa te implici e rau. E stresant. E obositor. Si intr-un final inutil. Oricum nu poti sa schimbi nimic. Soarta ne e potrivnica.
Si cand mai intram si in criza (care vine de la altii, de la cei puternici care ne calca pe noi astia micii in picioare) e cu atat mai penibil sa te implici. Sa faci ce? Sa te lupti cu morile de vant?
Altii ar trebui sa faca ceva ca sa iesim din blazarea asta. Sau macar sa vorbim relaxat despre ea. Acum nici nu mai putem vorbi despre relaxare, ca ne acuza lumea ca nu facem nimic. Macar atunci cand ne mergea bine, puteam sa admitem ca nu ne place sa facem efort ca sa obtinem ceva. Nu-i placut sa-ti fie lucrurile aproape servite pe tava? Asta e si problema – a fost mult prea usor sa ne mearga bine.
Acum nu mai putem vorbi despre asta. Acum am vrea sa muncim si nu mai avem ce.
Si cu toate acestea, cu riscul de a-i revolta pe unii, blazarea e boala grea. Nu de mult cineva (un trend setter) se extazia intr-un focus grup la ideea lansarii unor ambalaje biodegradabile ca inovatie anti-poluare. Moderatorul a intrebat atunci de ce simt nevoia de asa ceva, ca pana la urma exista ambalaje reciclabile in piata. Argumentul a fost implacabil „da, dar daca le arunci pe jos, acolo raman”. E obositor sa cauti un cos de gunoi. E stresant. Si cel care face asta e un implicat penibil. Mai mult, acesta va ramane intr-un final cu buza umflata…pentru ca nu va gasi un cos de gunoi sa-si indeplineasca menirea.
| Optiuni |
 |
| Comentarii |
|
| 1 |
eureka!
de SunTzutzu (2010-02-23 11:25:08)
hehe gata s-a gasit solutia impotriva blazarii: scriem un articol pe net :))
|
| |
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici
|
|
|
|
