Firmele cu blazon dau mai nou bani sa-si vada produsele te miri unde. Companiile dezvolta actiuni de product placement, dupa cum i se spune tehnicii in cauza, in paginile cartilor.
Cei care credeau ca apanajul inserarii numelor de marca se reduce strict la programele de televiziune sau la filmele ce ruleaza la cinematograf au toate motivele sa mearga cu gindul mai departe. Literatura facila gazduieste si ea insinuari cind timide, cind fatise despre ce trebuie sa cauti prin magazine.
Tehnologie cu trimiteri livresti
Cea mai recenta initiativa apartine celor de la Electrolux, care au demarat inca din urma cu trei ani un proiect impreuna cu scriitoarea si jurnalista Alex Mattis, "Men in Aprons" ("Barbati cu sort de bucatarie"). Pe tarabe a rezultat de curind o carte adresata barbatilor tineri pe care-si propune sa-i ajute sa se descurce cu treburile casnice cotidiene. "Electrolux incearca sa vina in intimpinarea publicului de peste 20 de ani, mai greu de atins prin media traditionala, printr-o provocare inedita: la nivelul casnicului", se arata intr-un comunicat al companiei.
Sfaturi de la stim noi cine
Eroii principali sint doi barbati care se invirt intr-un labirint al muncii, al relatiilor intime si al treburilor casnice. Chiar daca numele producatorului de aparatura electrocasnica nu apare in poveste, fiecare capitol se termina cu sfaturi si indicatii practice, de la "Solutii rapide pentru o casa ordonata", "Ingrijiri pentru barul tau", "Sfaturi pentru rufe curate" pina la "Cum sa-ti transformi patul intr-o invitatie". "Conducem revolutia tehnologica cu produse care vor schimba mult felul in care vedem treburile casnice. O astfel de carte va arata cit de usoara a devenit munca in gospodarie", declara Carmen Georgescu, Communication Manager la Electrolux Romania.
Margaritare insirate intre coperte
Electrolux nu este prima companie care s-a gindit ca ar fi bine sa ascunda mici sopirle persuasive in paginile cartilor. Prima idee pare sa-i fi apartinut firmei italiene de bijuterii Bulgari, care a sponsorizat o carte semnata de autoarea Fay Weldon si intitulata fatis "The Bulgari Connection". Luxurianti, au cerut in schimb nici mai mult nici mai putin decit mentionarea in 12 rinduri a numelui Bulgari in paginile cartii. Weldon s-a asternut insa la scris si a depasit in final de trei ori cifra din tirgul initial cu bijutierii peninsulari.
Desi s-a intentionat o distributie intr-un cerc restrins, volumul a fost ulterior distribuit pe scara larga atit in Anglia, cit si in SUA. "I-am sugerat ca in urmatoarea carte sa includa si alte companii de top precum Disney, Levis sau McDonald's, dupa care sa-i intrebam pe fiecare ce e de facut", declara pentru "The Guardian" impresarul autoarei. Suma primita de nuvelista, "nu exagerat de mare", dupa cum admite agentul ei, nu a fost facuta publica.
Viraje literare
Nici Ford nu s-a putut abtine si a derapat inspre Carole Matthews, o autoare cu appeal la tinerele britanice care a inclus pasaje despre producatorul de automobile in cartea "The Sweetest Taboo". Ford a mai reusit s-o convinga sa scrie istorioare si pentru site-ul companiei. "Mi-au cerut doar sa notez ca eroina mea conduce de fiecare data un Ford Fiesta", recunoaste scriitoarea.
Mai la vedere au lucrat autorul Andy McNab si producatorul elvetian de ceasuri Traser, iar rezultatul s-a numit "Liberation Day", carte recompensata cu 150.000 de dolari de la nasul din cantoane. Desi criticat in mediile literare, mercantilismul s-a soldat cu onoruri in cadrul Annual Product Placement Award din 2002.
Prada cade usor
Recent ecranizata, cartea lui Lauren Weisberger "Diavolul se imbraca de la Prada" face parada cea mai evidenta in materie de branduri expuse la vedere. Calvin Klein, bijuteriile Tiffany, lantul de cafenele Starbucks, restaurantele The Smith&Wollensky si Barnes&Noble au avut fiecare momentele de gratie in romanul de succes al lui Weisberger.
Romani fara ingerente
Spre deosebire de trendul vestic, literatura romana nu abunda de foarte multe insertii de branduri. "Interviul. De la Platon la Playboy", semnata de Tudor Vlad, "Intre Cucuta si Coca-Cola" a lui Dan Grigorescu, precum si cartea autobiografica a fostului premier Adrian Nastase, "De la Karl Marx la Coca-Cola", reprezinta putinele titluri cu astfel de referiri.
Ford in Poleposition
Filmele si mai recent jocurile video sint produsele in cea mai buna simbioza cu branduri tinute in bataia camerei. Cu 19 prezente cinematografice in 2005, Ford conduce in topul Brandchannel, firma care organizeaza anual potera printre produsele de marca prezente in productiile hollywoodiene din topul box-office-ului. Ford s-a infiltrat si in productia ce si-a adjudecat in acest an Oscarul, "Crash". Brandurile cu cea mai mare trecere in salile de cinema sint cele pentru ochelari de soare, masini, haine si bauturi racoritoare. PQ Media evalua product placementul la 3,4 miliarde de dolari in 2004.
Cartea, ca orice produs
Stefan Pop, Strategic Planner TBWA/MERLIN, vorbeste pentru "Cotidianul" despre utilitatea brandurilor inserate printre rinduri de proza.
Cotidianul: Care sint avantajele si dezavantajele acestui tip de product placement?
Stefan Pop: Avantajele apar in momentul in care asocierea este coerenta si complementara. Consumatorul de film, carte, muzica sau pictura are de cele mai multe ori capacitatea de decodare a mesajelor mai dezvoltata, iar acest tip de asociere care nu bate la ochi si adauga valoare este apreciat de cunoscatori. Sa ne aducem aminte de "Parfum de femeie" si Jack Daniels, o asociere savuroasa, memorabila si perfect plauzibila. Dezavantajele apar cind asocierea este ca nuca in perete, fortata, artificiala. Recentul "Diavolul se imbraca de la Prada" face vilva in acest moment. Titlul este plin de substanta. Fiecare va decoda acest mesaj in functie de reperele proprii, fie ca sint culturale sau de lifestyle.
Cotidianul: Are cartea alte atuuri fata de un film, serial tv sau joc video?
Stefan Pop: Nu exista o diferentiere decit prin cele la nivelul publicului-tinta. Sint multe voci care sustin superioritatea cartii, dar in zilele noastre chiar si cartile sint doar niste produse de piata cu public bine definit si cu strategie de marketing in spate.
Cotidianul: Care ar putea fi publicul atins de aceasta tehnica?
Stefan Pop: E atit de divers incit nu putem schita un personaj robot. Segmentarea la nivelul produsului cultural sau de divertisment este foarte judicioasa, chiar stiintifica, astfel incit sa existe un produs pentru fiecare.
Cotidianul: Exista repercusiuni pe termen lung pentru brand?
Stefan Pop: In cazul de fata comparatia dintre branduri si oameni este potrivita. Fiecare isi alege prietenii dupa niste criterii. Cind sint impartasite valori comune, prietenia are efecte benefice pentru ambele parti, dar cind apar diferente intre filosofia de viata sau valorile la care aderi, aceasta se termina sau are efecte negative.
Da LIKE si urmareste IQads News pe Facebook.
Comentarii
Pentru a comenta, te poti loga cu