Directiva privind "Serviciile audiovizuale fara frontiere", ce va inlocui asa-numita Directiva a "Televiziunii fara Frontiere", a trecut saptamana trecuta printr-un prim vot in Parlamentul European, vot-cheie ce deschide ultima faza de proceduri, inainte ca documentul sa intre in vigoare, prin aprobarea sa in Consiliul European in 2007. Evenimentele sunt privite cu interes si la Bucuresti, unde o serie de propuneri privind modificarea Legii audiovizualului au produs deja valva.
Directiva serviciilor audiovizuale fara frontiere (AVSWF) are drept scop actualizarea principalului document legislativ comunitar privind piata televiziunii, directiva "Televiziunea fara Frontiere (TWF)". Datand din 1989 si actualizata ultima data in 1997, aceasta este complet depasita de evolutiile tehnologiilor media din ultimii ani.
Dupa aproape patru ani de dezbateri pe baza initiativei de modificare a vechii directive, AVSWF a suferit o serie de schimbari, ajungand intr-o faza de compromis, care ii multumeste pe majoritatea actorilor de pe piata de profil din UE. Raman insa un numar mare de contestatari, care promit sa faca lobby pana in ultima clipa pentru a-si impune punctul de vedere asupra variantei ce trebuie aprobata in 2007 de liderii UE.
Tehnologia schimba timpul de publicitate
Schimbarile propuse de CE si amendate de comisiile PE au drept scop principal sa actualizeze reglementarile privind publicitatea televizata, in functie de revolutia produsa recent de Internet, de telefonia mobila si de televiziunea digitala.
In principal, dupa ce a suferit o serie de amendamente in Comitetul de Cultura al PE, directiva supusa votului prevede o schimbare a regimului de inserare a publicitatii in programele TV. Astfel, daca in prezent TWF garanteaza doar ca pauzele publicitare nu pot fi introduse la mai putin de 20 de minute una de alta in cadrul unei ore de emisie, cu unele exceptii - noua directiva cere ca pauzele sa se limiteze la una dupa fiecare 30 de minute.
Totodata, aceasta include reglementari in privinta product placement-ului TV - inserarea de branduri "la vedere", contra cost, in diverse emisiuni televizate -, desi multe organizatii de protectie a consumatorilor se opun total acestei metode publicitare. Tinand cont de dezvoltarea rapida a televiziunii digitale si prin Internet, care permite servicii gen video-on-demand sau IPTV, directiva AVSWF da unda verde acestei practici, interzicand-o totusi in programele de stiri, in cele pentru copii si in documentare. O conditie o reprezinta interzicerea completa a product-placementului pentru tigari, in timp ce televiziunile ar urma sa introduca masuri de siguranta pentru protectia independentei editoriale, in cazul transmisiilor ce includ inserari de branduri.
Liniar versus non-liniar
Reglementarea acestei metode publicitare are drept cauza nevoia publicitarilor de a-si transmite mesajul intr-o perioada in care transmisiunile televizate prin Internet sau prin servicii video-on-demand permit telespectatorilor sa sara peste calupurile publicitare.
Evolutia tehnologica a facut, de altfel, ca noua directiva sa se refere si la transmisiile prin noile media, sau "non-liniare", nu doar la cele de televiziune traditionala, sau "liniara". Serviciile de televiziune de tip nou sunt insa luate in considerare doar daca organizatia care le ofera manifesta "raspundere editoriala", prevedere menita sa diferentieze transmisiile audiovizuale comerciale prin Internet sau telefonie mobila de alte transmisii, precum cele ce tin de jurnalism colectiv - bloguri, site-uri de tip YouTube.com etc.
Acelasi factor a readus in discutie, in dezbaterile preliminare, unul dintre elementele-cheie ale TWF: principiul tarii de origine, potrivit caruia un serviciu de televiziune considerat legal in tara de provenienta trebuie considerat legal in toate statele membre UE. Dezbaterile pe aceasta tema nu au dus nicaieri, fapt pentru care prevederile in acest sens din vechea directiva raman in vigoare.
A suferit insa modificari abordarea comunitara a dreptului la relatare scurta, prin care cei ce primesc drepturi exclusive de difuzare pentru un eveniment considerat de maxim interes trebuie sa permita si altor televiziuni sa difuzeze relatari de pana la 90 de secunde de la acel eveniment. Acest drept era valabil pana acum, sub diverse forme, doar in unele dintre tarile membre, dar obligativitatea va fi extinsa in intreaga Uniune, pe baza unei liste actualizate de evenimente considerate de interes public major. Exceptie vor face serviciile non-liniare de televiziune (transmisiile pe Internet, de exemplu).
Probleme romanesti
Noua directiva urmeaza sa intre in vigoare anul viitor, cand Romania va fi membru UE. Deci autoritatile romane vor fi nevoite sa modifice Legea audiovizualului, astfel incat aceasta sa fie pe deplin conforma cu directiva europeana in varianta finala care va fi adoptata de liderii UE peste jumatate de an.
Or, politicienii de la Bucuresti au luat-o inainte si, in numele vechii directive, au initiat o serie de proiecte de modificare a Legii 504/2002. Acestea au starnit automat critici dure din partea ONG-urilor din zona media, dar si a unor institutii precum CNA.
Primul astfel de proiect, lansat "pe piata" la inceputul anului de un senator PNL, viza alinierea Legii romanesti a audiovizualului la noua directiva europeana AVSWF, desi aceasta se afla inca, la acea data, in dezbatere publica. Printre altele, proiectul respectiv prevedea - scandalos pentru CNA si pentru observatorii media - reducerea drastica a spatiului de publicitate la postul public de televiziune TVR. Votat in Camera si apoi in Comisia de cultura din Senat, proiectul nu a mai ajuns deloc pe agenda de vot a Senatului.
O alta initiativa legislativa, propusa recent de un grup de parlamentari liberali si care urmeaza sa fie dezbatuta la 14 februarie in comisia de profil din Camera Deputatilor, are drept scop modificarea Legii audiovizualului pentru a permite trecerea la televiziunea digitala. Aceasta a determinat Guvernul, pe 24 noiembrie a.c., sa-si prezinte propriile puncte de vedere presedintelui Senatului. Potrivit directorului CJI, Ioana Avadani, aceasta adresa include cel putin o problema - anume ca se face apel, prin intermediul Executivului, la cresterea spatiului de publicitate la postul public de televiziune de la 8 minute pe ora, cat prevede acum legea, la 10 minute.
Romania, ca si celelalte state membre, va avea la dispozitie doi ani sa adopte noile prevederi comunitare.
