[Dubla Provocare Carrefour: Participantii] Roxana Tanasache ia Binele Suprem si il aduce cu picioarele pe pamant

Adica aici, aproape, langa usa ta. Roxana Tanasache e copywriter in cautarea unui loc cozy. Pana la gasirea lui, si-a facut de lucru cu brieful competitiei "Dubla Provocare Carrefour" de la Young FIBRA care cerea o rezolvare din doua: o idee de reducere a risipei de alimente sau un design de catalog. Ea a mers catre idee, plecand de la comoditatea oamenilor buni. Si n-a gasit una singura.

Ca generozitatea sa ajunga in lume, ea trebuie sa aiba picioare scurte. Sa fie aproape. Asa ca Roxana a venit cu o propunere in care brandul si consumatorul sunt responsabilizati in mod egal si, apoi, cu o varianta digitala a vecinilor care se ajuta si, in acelasi timp, evita risipa.

 

Pasiunea pentru advertising

A venit de la alte cateva joburi care nu mi-au placut. Sau de la teama ca o sa-mi ocup tot restul vietii cu lucruri care nu ma fac fericita. Cred ca prima data m-a lovit la Noaptea Devoratorilor cand lumea inca nu vazuse frame de spot pe YouTube.

Dar pe bune, totul a inceput cu un curs de grafica si nitel IQads Kadett, mai o Scoala ADC, un internship si vreo doua agentii.

Brieful

Idealista din mine l-a abordat din perspectiva Binelui Suprem. Si am pastrat binele, doar ca <jnap, jnap> am coborat putin cu picioarele pe pamant. Se pare ca cea mai mare  problema e la oameni acasa (sfantul brief da un procent alarmant pentru mancarea pe care o aruncam la gunoi).

Ei ar face bine, dar vezi tu: mega full-time job, timp putin, chef lipsa, undeva se blocheaza toate intentiile bune ale oamenilor. De asta mancarea ajunge la cos, daca nu ti-o ia cineva din casa, parca nici tu nu te-ai deplasa s-o donezi.

M-am tot gandit la idei usor implementabile care ating un target extins si cum ar putea ele sa corecteze comportamente. M-am gandit si unde e contributia brand-ului. Dar inainte de toate m-am gandit ca alimentele sunt facute sa fie mancate si ca Repetitio est mater studiorum.

Ideea

Dupa ce le-am intors pe toate partile,  le-am lasat sa se aseze si cateva zile mai tarziu am mai trecut o data prin ele. Le-am testat cu prietenii sa vad la ce reactioneaza; nu le-am explicat, voiam sa stiu cat au prins din idee si mai mult decat atat, daca s-ar implica in vreun fel. Si insight-ul era acolo.

Oamenii sunt comozi si e greu sa-i scoti din zona de confort, fie casa, fie online, asa ca am adus solutia la ei la usa. "Grow some good, unwaste food" e o propunere prin care brandul si consumatorul sunt implicati in mod egal. Faci bine fara sa faci risipa de mancare, ba chiar faci bine fara sa misti un deget, simple as that.

"The Food Next Door" e varianta digitala in care ceri ceva alimente de la vecinul sau in care vecinul share-uieste ce mai are el prin casa ca acusi se strica si e pacat. Tipul de la etajul 7 mi-a cerut usturoi intr-o seara. Chiar si eu ceream muraturi de la vecina, nu pentru ca n-aveam muraturi acasa, dar ale ei erau geniale.

Vecini saritori inca exista, mai ales cand stati de ceva timp in acelasi bloc. La fel si sentimentul de vinovatie pe care-l resimti atunci cand arunci mancarea.

In plus, sa faci o poza si sa treci termenul de expirare al unui produs, nu-ti ia mai mult decat sa duci gunoiul (da, ala in care sacrifici alimentele mai vechi in favoarea ultimelor cumparaturi), un swipe e deja ceva natural, iar promotiile dedicate utilizatorilor aplicatiei pot fi tot food waste related.

Implementarea

Destul de practica si cost-effective. Sunt niste idei care pot fi implementate usor, de asta m-am oprit la cele doua si altele au ajuns in raiul (sau iadul) ideilor.

Ambele propuneri reprezinta mai mult decat o campanie de awareness sau o promotie, se pot derula pe termen lung, iar "The Food Next Door" poate crea o noua comunitate mult mai responsabila si atenta la problema risipei de mancare. Depinde acum ce abordare doreste Carrefour, sunt multe idei misto care abia asteapta sa fie implementate.



Festivaluri

Subiecte

Sectiune



Related