Acum cativa ani plecam dintr-o corporatie din motive cat se poate de clare: pentru ca eram incorsetat intre proceduri, reguli si lipsa totala de creativitate si libertate, pentru ca nu reprezentam decat o cifra pe o legitimatie si un pontaj.
Si am plecat pur si simplu, fara sa stiu incotro ma duc. Dupa 2 saptamani, stand pe o terasa, am vazut coborand dintr-un jeep branduit o gasca de 4 fete foarte frumoase, insotite de un baiat. Si am intrebat prietenii cu care stateam la masa, care chiar lucrau in publicitate: "Ce face baiatul ala? Cam care e job description-ul lui?"
Evident, era promoter pentru un producator de tigari. Si mi s-a explicat cum ca promotiile sunt o parte a comunicarii directe cu consumatorul, o parte din BTL.
Dupa numai 2 saptamani, eram in biroul lui Radu Florescu la un interviu. Si asa a inceput visul frumos care se numeste BTL.
Cu timpul, am descoperit ca BTL-ul reprezinta mult mai mult decat domnisoarele dragute si jeepurile cu benzina platita. E complex si mult mai frumos. Mult mai liber si mult mai creativ. Si am continuat sa fac asta cu placere si implicare. Si am invatat multe si am trecut prin multe experiente. Si cand credeam ca incep cumva sa fac aceleasi lucruri care riscau sa ma duca iar spre o stare de relativa plafonare, am descoperit ceva nou: evenimentele. Oau!
Super tare! Scene, lumini, sunet, trupe
Genial!
M-am felicitat inca o data pentru alegerea facuta.
Au urmat noptile nedormite, plecarile in tara pentru "cateva zile" sa dau drumul unei caravane nemaintalnite in Romania pana atunci si intoarcerea acasa dupa o luna si jumatate - cred ca a fost perioada in care mi-am cumparat cele mai multe haine.
Si oboseala s-a adunat, si parca salariul nu-l cheltuiam decat pe mesele in oras si hainele cumparate in deplasare si din nou scene si sunet si lumini si artisti pana cand?
Pana cand am descoperit neconventionalele. Fie ele promotii, mecanisme, evenimente sau orice altceva greu de aruncat intr-o categorie. Atunci am avut din nou o jucarie noua si interesanta, care m-a prins, mi-a mancat zilele si noptile si mi-a retrezit pasiunea de la inceput.
Dar continuam sa ma intreb, pana cand?
La un moment dat am crezut ca pana in acea noapte, cand o fata care-mi luase mintile imi povestea experientele ei din lumea filmului: productie, locatii, costume, actori, echipamente tehnice. Si toate astea prin diverse locuri din tara sau nu.
Si vedeam cum ea percepe lumea publicitatii, si chiar si partea asta frumoasa si plina de pasiune care este BTL-ul ca o lume incorsetata de reguli, bugete si sefi.
Si incepeam sa vad ce frumos e in lumea productiei de film.
Nu stiu daca era chiar lumea filmului sau numai ochii ei care ma furau. Si am crezut ca raspunsul la intrebarea "Pana cand?" va fi acel 3 dimineata, intr-o cafenea de langa Cismigiu. Ce-i drept, putin absent si cu o mare intrebare pentru mine: oare pana cand va mai dura pasiunea pentru BTL? Poate a venit din nou acel moment cand ar trebui sa caut iar
Si am avut ocazia unui weekend (de munca, de foarte multa munca) cu colegii mei. Si am redescoperit pasiunea in fiecare dintre ei. Unii mai ordonati, unii mai colerici, unii mai pragmatici, unii mai seriosi, altii mai haiosi
dar toti, absolut toti, plini de pasiune.
Pana cand
?
Habar n-am!
![[FIT] Ce trebuie să știi înainte să faci un credit](https://media.iqads.ro/2024/04/screenshot-2024-04-08-at-07-55-47-cover-850.jpg)
Comentarii