IQads
home » Interviuri » Publicitatea vampirizeaza filmul
Utilizator
Parola
login
Inregistrare user nou
 
IQads Kadett
 
smart creativity marketplace
 
Newsletter
 
 
Parteneri


 
Calendar IQads
 
AlteSectiuni
 
AdJob
 
AdPoll
Cum credeti ca vor evolua investitiile in publicitatea TV in 2010?
Vor creste, in raport cu situatia actuala
Vor stagna
Vor scadea
 
[voteaza] [rezultate]
[alte sondaje]
 
IQads recomanda serviciile
 
Rin Grand Hotel
 
ntrance
 
 
IQadsKadett
Data: 14-03-2008 | Articol de Ruxandra Gubernat Publicitatea vampirizeaza filmul
AlteInterviuri
Interviu cu Lucian Georgescu, Manager la GAV Scholz & Friends

De ce fac regizorii de film reclame si oamenii din departamentele de creatie ale agentiilor de publicitate se considera artisti? Lucian Georgescu, manager la GAV Scholz & Friends raspunde la intrebarea asta explicand, pe de o parte, ratiunile financiare si curiozitatea artistului si, de cealalta, dorinta publicitarilor de a atinge statutul de artisti.

IQads:Care este relatia dintre film si publicitate?
Lucian Georgescu: Doua industrii si doua masini de facut bani prin imagine. Cinematograful mai face din cind in cind si filme.
Adica ceva arta. Publicitatea nu.

IQads: Spuneati, la un moment dat ca filmul e o arta si cinematografia e o industrie...
Lucian Georgescu: Este un citat din Chiarini si Barbaro, teoreticienii revistei Bianco e Nero, o revista importanta a Italiei in deceniul neorealismului, care adica faceau o dihotomie intre sistem si anumite creatii singulare care constituiau arta. Exista si cateva cazuri care fac legatura intre publicitate si cinematograful ca arta. Sunt foarte putini, iar exemplul meu preferat este Jonathan Glazer care a facut publicitate televizuala care se apropie nu doar de arta, ci si de ceea ce este el pe dinlauntrul sau de cineast. "Surfer" pentru Guiness, de exemplu. Si daca vezi si ce a facut in cinema Glazer constati un moment fericit in care, inregatul publicitatii, Marea Britanie – oameni inteligenti, culti, si, nu in ultmul rand cu relaxarea pe care ti-o dau sutele de ani de succes, cultura si educatie, au facut publicitate altfel, cu un om special care a putut sa se si exprime dincolo de mesajul comercial, care, pana la urma - daca privim sintagma asta foarte strict - este aproape nul... In sensul clasic al termenului. Asta nu inseamna ca tot ce a facut Glazer in publicitate nu este meritoriu din si ca banii pe care clientul i-a bagat acolo nu s-au intors in produsul lui. Incercam sa spun ca publicitatea nu e o arta, e o industrie, in esenta ei si asocierile regizori de film – publicitate au parte de exceptii, cum e Jonathan Glazer, care a creat o punte intre cele doua. Dar sint exceptii care confirma regula, atit.

IQads: Exista, totusi, nume importante din istoria filmului care s-au asociat cu publicitatea. Care sunt motivele?
Lucian Georgescu: Sint mai putini publicitarii care au facut ulterior cinema decit cineastii chemati sa filmeze publicitate – e normal.
Sau, ca in cazul mai sus mentinatului Glazer, sint anumite exceptii fericie care chiar daca fac advertising sint cineasti avant la lettre. El e un cineast, prin natura lui. Joe Pytka, pe de alta parte, e un regizor de publicitate excelent, insa chiar daca a facut si film nu a tre cut dincolo de nivelul unui bun miseria. Pytka nu e un artist. El este un om de publicitate si ce-a facut el ulterior, in cinema, se vede ca pleaca de acolo. De exemplu, Space Jam e o combinatie de animatie cu personaje reale si cu Bugs Bunny care joaca un meci de baschet cu Michael Jordan, un fel de spot la Hubba Bubba de 90 de minute. Insignifiant, pana la urma.

IQads: De aici pornisem cu ideea interviului. Cum un om ca Lynch, care se vrea non-comercial sau unul ca Michel Gondry – care se vrea independent – ajung sa regizeze campanii intregi pentru branduri mari?
Lucian Georgescu: Sunt doua lucruri diferite. Exista mari cienasti care sunt contractati tocmai pentru asta, mai degraba ei sunt platiti sa-si puna numele si semnatura si, in unele cazuri, chiar sunt lasati sa faca ce vor – vezi 1984 al lui Ridley Scott. Probabil ca daca Fritz Lang ar fi trait el ar fi regizat acest nou Metropolis. Este clar demersul, acolo. Este un mini-film. Un eveniment socio-cultural in primul rind, pentru ca de afapt asa s-a si pozitionat Apple de atunci si pina acum. Chapeau. Vorbim apoi despre cazul celor care nu sunt nici neaparat oameni de publicitate comerciala si fac apoi cinema, nici cineasti nascuti si crescuti in spiritul cinematografului, ci sunt niste craftsmen si artisti post-moderni, cum ar fi Jeunetsi Caro, care pleaca din zona publicitatii, daca vrei, a mestesugului publicitatii, as spune eu. Sa nu uitam ca, in anii ’70, in care ei se intalnesc si sunt niste pusti care viseaza cinema publicitatea insemna totusi altceva, nu era asa de “industry”, in modul in care o definim astazi, nu era nici “art”, desi o folosea foarte mult si toata perioada asta a revolutiei moderne a artelor – pop art-ul de exemplu - se intersecteaza cu ce era publicitatea la acel moment. Eu unul prefera publicitatea mestesugarilor celei a industriasilor. Revenind la intrebare: unii au facut-o ca experiment. De ce a facut Fellini publicitate, cand nu a facut cinema la Hollywood? A plecat fara sa traga un singur cadru si a spus “asta nu sunt eu”, dar Fellini era un curios, era un descoperitor si era fascinat de publicitate. Poate ca publicitatea a fost fascinanta pentru Fellini asa cum a fost si circul. Numai ca circului i s-a dedicat, si asta se vede in filmele lui, iar publicitatii nu. Dar a avut cateva tentative, cred ca pentru Cinzano, in maniera felliniana, cu un personaj grotesc, care sta la fereastra unui tren , cu un packshot pur si simplu lipit acolo. Godard a facut publicitate – cand zicem au facut publicitate, sa nu intelegem ca au facut constant publicitate, cum face Radu Muntean la noi ; Radu traieste din publicitate si incearca sa-si faca filmele lui. La Fellini, la Godard, astea au fost experimente, nici macar n-a fost vorba de bani, desi sunt convins ca au fost bine platiti. Godard are un spot la o marca de jeansi din anii ’70 care este un traveling pe niste grafitti-uri scrise pe niste pereti si care ar putea fi foarte bine o secventa dintr-un film godardian. Iti place sau nu, el ramane Godard. Astia sunt cineastii care au vrut sa se joace cu aceasta noua citeste mai departe »
1 [2] [3] next »
 
Optiuni
Trimite pe YM RSS Tipareste Comenteaza

 
 
 
Comentarii
1
De substanta
de luc_rockit (2008-03-19 05:34:50)
.. articolul/interviul;
m-am apucat sa-l citesc la 5 dim ca nu puteam sa dorm, numai ca m-a absorbit si m-am bucurat dupa ce, in prealabil m-am intristat cand am ajuns spre finalul primei pagini..
 
2
Nu toata lumea este Fellini!
de danielc24 (2008-03-17 08:37:19)
Bla , bla, Fabulospirit!
 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici
 
Editorials
Raluca Feher Octav Gheorghe Ioana Manoiu
Adina Vlad Liviu David Cosmin Nae
Bogdan Theodor Olteanu Oana Popa-Rengle Sorin Tranca
 
AdJob
Echipa de Tech Practice a McCann PR cauta un Senior Account Executive.
Cerinte: minim doi ani de experienta in cadrul unei agentii de ... [detalii]
Catalog IQads
Boulevard Media
Infiintata in 2009, Boulevard Media este o companie noua si dinamica, ce isi propune ... [detalii]
Agentii
Catalog IQads