Rezultate cautare
Ioana Epure: Oamenii au nevoie de speranță mai mult ca niciodată și noi avem puterea să fim și mesagerii ei, nu doar ai nenorocirilor
[Gen Punk] Bossferatu: Într-un ocean de slop, trenduri și bait, muzica te ține la suprafață, îți permite să respiri
Bogdan Naumovici: Am început să mă gândesc la a face film dintr-o frustrare, vedeam că nu mai e loc de umor în publicitate, că nimeni nu-și mai asumă să facă o glumă în reclame, de frică să nu fie tras la răspundere
Ioana Mihai: Vreau sa normalizez coliva ca desert romanesc prin extinderea momentelor de consum si adăugarea de ritualuri proprii. Si prin foarte mult umor
Mihai Mănescu: Copiii noștri vor să citească povești relevante despre viață. Iar viața nu e mereu roz. Aproape niciodată
Eugen Vuțescu: Toată avalanșa asta de poze, de selfie-uri, de nonportrete și așa mai departe, toată această grabă imensă nu face altceva decât să ignore prezentul
Sorina Vazelina: Poate e nevoie de solidaritate, de o mai strânsă colaborare între generații, de mai puține ego-uri gonflate
Beatrice Arzoiu: Cred că ceea ce a strâns atâția oameni a fost mai mult simplitatea lucrărilor, o simplitate care poate fi interpretată în mai multe feluri, pentru fiecare persoană în parte
[Off-Center] Tamika Abaka-Wood: Sunt interesată de lumi în care oamenii își creează viitorul, nu unde viitorul creează oameni
Electrolux împreună cu designerii suedezi de la Rave Review lansează o colecție vestimentară realizată exclusiv din deșeuri textile
Monica Cercelescu: Există o doză mare de prejudecăți care viciază adevărul chiar și la oameni educați
Ligia Ciornei despre “Anul pierdut 1986”: Publicul sper să rămână cu o dorință de a crea un dialog între generații, să-și asculte părinții să-i înțeleagă și să-i ierte
Andrei Huțuleac, regizorul filmului #dogpoopgirl: “Am îmbrăcat monstrul de sub pat într-o rochiță ca să-mi fie mai puțin frică de el.”
Mihai Marin: Mi se pare ca lumea este super satula de comunicarea asta agresiva si a devenit imuna la aproape orice poate impinge o agentie
Andrei Gruzsniczki: Eram captivat de acest obicei rural, care este "parastasul în viu", obicei respectat și azi în sudul țării.
Ana Ularu: Am recâștigat libertatea și bucuria și neînfricarea totală. Joc cu abandon inteligent, aș zice. Și cu respect uriaș față de meseria mea.
Migrația, apartenența, violența și justificarea ei morală, explorate în Competiția Internațională BIEFF.10










![[Povesti de fotografi] Adrian Catu: Nevoia noastră de autentic ca de un refugiu, ca de un pol de stabilitate, a crescut încă și mai mult odată cu pandemia](https://media.iqads.ro/2020/05/emt5n6b9-cover-410.jpg)











