Rugat, din redactie, sa merg sa prezint o conferinta in care companii sau comunicatori, pur si simplu, prezinta strategii sau campanii de CSR. Fara sa-mi "rings any kind of bell", intreb ce si cum cu acronimul, desi il apucam, din principiu, dinspre zona publicitara, doar de asta am fost solicitat. Rusine sa-mi fie! Google, Wikipedia si raspunsul: "Corporate Social Responsibility". Adica corporatisti responsabili sociali. Petromi care te roaga respectuos sa stingi lumina dupa ce treci pe la baie, pentru binele tau, al planetei. La fel si cu robinetul, la fel si cu hartia reciclata. Avoni care resposabilizeaza femeile de pericolele cancerului la san si le trimit, aliniate la control preventiv. Gata, stiu! N-am mai ajuns, nu pentru ca nu-i cred pe unii sau pe altii, ci pentru ca aveam o zi incarcata tocmai atunci.
Sunt peste tot, dincolo de acronim, mi-am dat seama. Fluxul de stiri, consultat zilnic la ziar, imi revine automat in minte cu exemple si mai pertinente. Ca de exemplu asta: "Toyota Europe isi va reduce emisiile de carbon si va mari numarul de componente reciclate, conform Raportului de Dezvoltare Durabila 2007". Sau, tot la noi in curte: "Cei mai buni studenti din Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov si Galati pot castiga o bursa Ursus de 400 de lei pe luna, timp de un an". Eforturile pot fi si conjugate, ceea ce n-ar trebui sa fie rau, din orice perspectiva ai privi: "Orange, Vodafone, Cosmote si Romtelecom sustin reintegrarea in scoala a copiilor care muncesc. Companiile au alocat un numar de telefon pentru donatii de 2 Euro/SMS si un numar pentru donatii de 2 Euro/apel telefonic".
Dar sa nu facem prea multa teorie doar pentru ca eu am fost la un pas de corigenta in liceu la materia numita acronimie. Multi romani sunt corigenti de-a dreptul la a fi responsabili, pe de o parte, si la a aprecia actele responsabile, pe de alta parte. De ce? Dintr-o cultura carcotasa, pe care manualele de istorie de mentalitati si metehne autohtone ni le explica foarte pe indelete. Ce facem, prin urmare, cu un spot gen cel facut pentru Cosmote, care anunta ca da trei milioane de sms-uri persoanelor cu deficiente de auz, cu ocazia celor trei milioane de clienti castigati de companie pana in acest moment. Il comentam malitios: "Cate dintre sms-urile alea vor ajunge, de fapt, la bietii oameni?", "Cat e de fapt marketing pur, dincolo de gestul asta?". Intrebarile suspicioase pot continua in functie de imaginatia pe care o detine fiecare in parte.
Nici teorie n-am facut, si nici discutie prea multa pe marginea bunavointei romanesti de a se increde in companii care se jura, cat de convingator le sta lor in fire, ca le pasa de cei din jur. Strict despre ce a facut Cosmote, dincolo de o emotie starnita, cel putin mie, cu acest spot. Outsider si totodata relativ nou intrat pe piata, in fata celor de la Orange si Vodafone, Cosmote vrea sa recupereze. Genul acesta de comunicare presupune un target relativ pretentios, educat, in general bine ancorat in cultura comunicationala. Sa-mi dau, prin urmare, in primul rand mie, cateva teme de casa. Tema de casa numarul 1: de vazut cat se incadreaza clientii Cosmote in aceasta categorie ca sa stim cat si empatizeaza cu mesajul. Ceva imi spune ca exista o sensibila diferenta de statut intre userii Cosmote, pe de o parte, si Vodafone, respectiv Orange, pe de alta parte. Sa fiu apostrofat daca gresesc.
Mai tine apoi de prestanta companiei care incepe sa se arate interesata de societatea in care presteaza diverse servicii. Tema de casa numarul 2: cat de indreptatiti sunt cei de la Cosmote sa faca acest pas? Cat de maturi sunt pe piata? Cat de brici le sunt serviciile de telefonie mobila pe care le ofera ca sa se erijeze in generosi? E important si cand intreb nu se numeste ca dau cu parul. Nu reprezint nici concurenta, intreb pentru ca nu stiu.
In rest, spotul foarte bun, am mai zis-o. Foarte buna ideea de a veni in sprijinul hipoacuzicilor, in contextul in care eforturile autoritatilor sunt prin plop. N-am reusit sa citesc si celelalte mesaje pe care ea (am apucat sa vad ca doar de la ea, de la Mara, adica, avea prin inbox) i le-a mai trimis lui si eram curios ce i-a mai scris cu alte ocazii. Sincer si lipsit de vreo malitie! Si, da, intrebare carcotasa: e voie in biblioteca cu telefonul mobil pornit?
