Daca tot trebuie sa vedem reclame, si stim cu totii ca nu avem de ales, macar sa fie unele misto. Dar ce se intampla atunci cand reclama e atat de tare incat e data mai departe prin word of mouth, e share-uita online, e remixata sau parodiata? Toata lumea isi aminteste povestea, dar aproape nimeni nu mai tine minte brandul. O stii pe-aia cu "Era tac-su, ba!"?. O stie. Dar nu mai stie de unde.
Nu e cazul celei mai noi reclame Prada, "The Therapy", realizata in regia lui Roman Polanski. Pentru ca oricat de savuroasa ar fi povestea, oricat de delicios de amuzanta e Helena Bonham Carter care se plange ca e incredibil de singura si in acelasi timp incredibil de bogata (aici imaginati-va ca intra o burtiera "Rich People Problems"), reclama n-are nici o valoare fara prim-planul pe haina de blana mov marca Prada.
Ben Kingsley face un rol de toti banii. Cu fata lui de personaj negativ si expresia lui de calm impenetrabil, dintr-o data il vezi ca se ridica in slow motion si-si indreapta atentia spre haina agatata ostentativ in cuier, in timp ce vocea Helenei se aude tot mai incet, intr-un plan mai indepartat. Haina nu numai ca reuseste sa-I capteze atentia imperturbabilului psihoterapeut, dar are un efect atat de ravasitor incat il hipnotizeaza de-a dreptul, transformandu-l pe cel mai respectabil doctor intr-o victima a modei. Si-atunci incepi sa chestionezi orientarile personajului nostru.
