Oamenii din noile consilii de administratie ale TVR si SRR nu au calitati manageriale si nici experienta profesionala
De ceea ce ne-am temut, n-am scapat: consiliile de administratie ale radioului si televiziunii publice au fost alese pe baza algoritmului politic, potrivit legii in vigoare. Asta in ciuda lungilor discutii din ultimele luni si a experientei paguboase evidente a mandatelor precedente. In opinia noastra, au rezultat cele mai proaste consilii de cand exista Legea de functionare a Societatii Romane de Televiziune (SRTV) si a Societatii Romane de Radio (SRR) - Legea nr. 41/1994. Ca si in mandatele precedente, au fost trimisi oameni fara anvergura manageriala, fara experienta, incompetenti, agenti de influenta politica: George Pruteanu (PRM) - fara comentarii, Despina Neagoe (PSD) - purtatoarea de cuvant a guvernului Nastase, Zsolt Galfalvi (UDMR) - un "om norocos", aflat la al treilea mandat, Cornelia Constantin (minoritati) - consilier la Camera Deputatilor, Anne Marie Juganaru (PSD) - directorul Institutului de Studii Politice "Ovidiu Sincai", Tudor Barbu (PNL) - un ziarist mediocru. (Valentin Nicolau, fostul presedinte, are toate motivele sa planga de ciuda in pumni parcurgand aceasta lista.)
Doar presedintele Tudor Giurgiu are experienta si competenta in audiovizual, fiind unul dintre cei care au "pus pe roate" postul Atomic TV. Dar la televiziunea publica ii va fi mult mai greu. La Radiodifuziune, garnitura este si mai slaba, daca ne gandim la luptele crancene care s-au dus pentru debarcarea (justificata) a lui Dragos Seuleanu: Mitzura Arghezi (PRM) - somn usor!, Mirela Fugaru (PSD) - un stomatolog cu veleitati de textier, la al doilea mandat, Bogdan Ghiu (PC) - un teoretician-traseist, fara realizari profesionale notabile, Hugo Agoston (UDMR) - la al doilea mandat, Dan Preda (PSD) - unul din numele acuzate ca au manipulat stirile in favoarea PSD.
E greu de crezut ca membrii consiliului stiu sa citeasca un raport de executie bugetara sau un contract comercial. (Dragos Seuleanu, fostul presedinte, are toate motivele sa mustaceasca de bucurie.) Alegerile recente ale celor doua consilii confirma ca oamenii sunt trimisi in administratiile posturilor publice din doua motive: ca agenti de influenta ai partidelor care i-au propus si pentru a asigura clientelei o sinecura. Din pacate, am asistat la repetarea situatiei din 1999 si 2002: politizarea consiliilor de administratie.
"Exista riscul major ca disputele si divergentele de interese ale grupurilor parlamentare sa fie importate in interiorul masinii decizionale din radioul public. De asemenea, reprezentantii in consiliu ai unui partid majoritar in Parlament pot lua decizii privind politica editoriala si financiara a institutiei, favorabile propriului grup de interese", afirma Bogdan Radulescu, ziarist si membru al Initiativei Profesionale Radio Romania. Dupa debarcarea fostelor administratii din SRTV si SRR, se ivisera doua variante prin care putea fi numita o noua conducere: interimatul sau numirea pe algoritm conform legii, optiune adoptata pana la urma.
Cele doua variante au polarizat lumea politica. Astfel, Traian Basescu a refuzat sa faca nominalizari pentru membrii care ar fi reprezentat Presedintia, considerand ca este necesara schimbarea legii de functionare a societatilor publice in vederea depolitizarii. PD-ul i-a urmat exemplul, dupa ce initial apucase sa nominalizeze oameni, fiind adeptul variantei cu interimat. Si societatea civila a pledat pentru un interimat pana la schimbarea legii. Reprezentantii Societatii Civile au lucrat la un proiect de lege cu propuneri concrete pentru depolitizarea institutiilor inca de la inceputul anului, dar au constatat ca politicienii actualei puteri nici macar nu l-au bagat in seama. De cealalta parte, PNL a fost principalul sustinator al variantei alegerii noilor consilii potrivit legii in vigoare. Senatorul Adrian Cioroianu (PNL) a motivat aceasta optiune prin faptul ca nu s-au gasit oameni care sa fie dispusi sa asigure interimatul la conducerea posturilor publice pana la adoptarea unei noi legi.
Celelalte partide parlamentare, PSD, PRM si Partidul Conservator, si-au exercitat dreptul de a-si trimite reprezentanti in consilii. Chiar daca aceste consilii au fost numite conform legii, ele au toate sansele sa aiba un regim de interimat, in situatia in care la toamna se va pune in discutie un proiect de lege de functionare a institutiilor. Daca noua lege va fi adoptata pana la sfarsitul anului, ce se va intampla cu aceste administratii? Vor fi pastrate sau vor fi inlocuite? Nimeni nu indrazneste sa raspunda. Daca adoptarea legii va fi tergiversata, spre disperarea salariatilor celor doua institutii, care s-au saturat sa le fie schimbati sefii o data cu schimbarea Puterii, atunci este posibil sa asistam la un nou control politic asupra SRTV si SRR.
Scurta istorie a algoritmului politic la SRTV Si SRR
In perioada 1990 - 1994, Radioteleviziunea a functionat ca o regie de stat in patrimoniul Guvernului, mai precis in subordinea Secretariatului General al Guvernului. Apoi, a trecut la Ministerul Culturii. Prin adoptarea Legii nr. 41/94, s-a dat dreptul Presedintiei, Guvernului si partidelor parlamentare sa trimita oameni in consiliile de administratie ale SRTV, respectiv SRR. Aceasta lege a scos cele doua societati publice de sub controlul Guvernului.
In 1997, legea a fost modificata.
In 2002, rapoartele ale CA ale SRTV si SRR au cazut in Parlamentul dominat de PSD, si consiliile au fost schimbate inainte de terminarea mandatelor. Miza schimbarilor a fost controlul politic al celor doua consilii.
