Tu ce-ai face „din dragoste pentru teatru”? 9 ilustratori români ne invită să redescoperim cel mai vechi mijloc de promovare a spectacolelor

Abia ne-am luat la revedere de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), dar iată că ne întoarcem la tema dragostei pentru teatru. Dacă dragostea, în general, este complicată, dragostea pentru teatru e întotdeauna acolo. Vorbim de sentimentul pe care îl ai la lăsarea cortinei, când îți dai seama că perspectiva asupra vieții ți-a fost mișcată de o poveste spusă pe o scenă. Doar că, uneori, e bine să ne reamintim de motivele pentru care iubim teatrul, să reaprindem flacăra pasiunii pentru spectacol. 

Pornind de la această premisă, în prima zi de FITS, Scena9 și BRD – Groupe Société Générale, după o idee a Propaganda, au inițiat campania-experiment „Din dragoste pentru teatru”. Anul acesta, tema FITS a fost dragostea, iar BRD fiind unul dintre susținătorii festivalului, campania și-a propus reinventarea celui mai vechi mijloc de chemat lumea la teatru – afișul- într-o formă modernă și atractivă.

Andreea Chirică, Marina Plantuș, Matei Branea, Raluca Băraru, Georgiana Chitac, Sinboy, Kitra, Paul Derșidan și Alexandru Lazăr sunt cei 9 artiști care au acceptat provocarea de a reinventa posterul de spectacol pentru 9 piese de teatru celebre, traduse în 9 titluri: Ai fost sau n-ai fost la Hamlet?; Dr. Faustus te primește acum; Ia-o pe lungul drum al zilei către noapte; Viziteaz-o pe bătrâna doamnă; Doar nu ți-e frică de Virginia Woolf; Așteaptă-l pe Godot. În sală; Lasă pisica pe acoperișul fierbinte; Nu fi rinocer; Invită-l și pe unchiul tău, Vania.

În continuare, alături de Cosmina Frîncu (Brand Communication Manager, BRD) și Luiza Vrînceanu (Brand Communication Manager, BRD), artiștii ne povestesc despre perspectiva lor asupra teatrului și demersul campaniei, parte din platforma #UnPicDeAjutor. 

Context. BRD, #UnPicDeAjutor și dragostea pentru teatru

Cosmina Frîncu: Legăturile noastre cu teatrul sunt vechi, ele decurg din misiunea pe care ne-am asumat-o: să investim în cultura contemporană şi în susținerea tinerei generaţii de artiști, care fac lumea noastră să se învârtă. Din studiile pe care le-am făcut, artele spectacolului sunt în topul preferințelor când vine vorba de consumul de cultură.

Motivele țin poate de formele variate ale teatrului contemporan, de trăirile intense pe care le oferă experiența „live-ului” cultural sau poate pentru că teatrul ne oferă o supapă de care avem nevoie să lăsăm în urmă măcar o parte din toate lucrurile care ne trag în spate: agresivitatea, lipsa comunicării, minciuna, descurajarea, lipsa de empatie... Oricare ar fi motivele, vedem că este una din artele cele mai apreciate.

Observăm în același timp că teatrul are fragilitatea lui; are nevoie uneori de viziune, alteori de resurse pentru a putea să-și crească o nouă generație de actori, regizori, dramaturgi și, odată cu ei, jurnaliști care să scrie despre teatru pentru un public nou. O generație nouă care să spună povestea acestor vremuri.

Teatrul este unul dintre principalii piloni ai inițiativelor noastre culturale și de educare, inițiative pe care le-am unit sub umbrela culturală numită Scena9. Împreună cu echipa minunată care s-a format în acest proiect, putem oferi mai ușor #unpicdeajutor acolo unde chiar este nevoie, pentru a produce, cu adevărat, o schimbare pe piața culturală din România.

Luiza Vrînceanu: Întreaga campanie “Din dragoste pentru teatru” a fost gândită în contextul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu din acest an, ce a avut ca temă „dragostea”. Ne-am propus să găsim o modalitate de a încuraja consumul de artă teatrală într-un mod modern, diferit. Am reușit să facem acest lucru împreună cu echipa de la Scena9, partenerii noștri de comunicare și, bineînțeles, cu ajutorul celor 9 artiști.

Ne-am dorit foarte mult să inspirăm un număr cât mai mare de oameni să redescopere teatrul, să se reîndrăgostească de el. Acesta a fost experimentul nostru „Din dragoste pentru teatru”, să răspândim afișele celor 9 ilustratori în lung și-n lat, astfel încât să le creștem apetitul pentru teatru și celor care își iau informațiile din mediul online.

Andreea Chirică – "Așteaptă-l pe Godot. În sală."

Când am văzut piesa prima dată, am înțeles-o într-o cheie existențialistă. Acum, pentru că am mai îmbătrânit, mi s-a părut mai degrabă încărcată de simbolism “istoric”. Am avut senzația că piesa a fost scrisă recent, poate în ultimii 3-4 ani și că acțiunea poate foarte bine să se petreacă într-o tabără de refugiați sirieni, la un punct de graniță.

Mi-ar plăcea să văd pusă în scenă versiunea regizată de Rick Cluchey, un deținut la închisoarea americană Saint Quentin, care a pus în scenă piesa lui Beckett, cu acordul entuziast al acestuia, împreună cu ceilalți deținuți și pentru deținuți. Ironic și trist în același timp, “Așteptându-l pe Godot” într-o închisoare este cel mai firesc lucru, pentru că, așa cum spunea unul dintre actori, “asta facem oricum în închisoare, așteptăm și tot așteptăm”.

Marina Plantuș – "Lasă pisica pe acoperișul fierbinte"

Curiozitatea cred că ar trebui să fie prima reacţie stârnită de afişul meu. Cu siguranţă, privitorii îşi pun întrebări: “De ce personajul feminin are părul roz?”, „De ce ea este singură în patul matrimonial, iar el se află în spate, privind în altă direcţie?”, „Care ar fi motivul discordanţei dintre cele două personaje?”.

Tentația de a ilustra titlul piesei în sens literal a fost foarte mare, deoarece, de cum am citit tema propusă, deja mi-am imaginat biata pisică abandonată pe un acoperiş. Însă m-a provocat mai mult contextul poveştii, hazardul şi intriga dintre cele două personaje.

Raluca Băraru – "Doar nu ți-e frică de Virginia Woolf"

Martha mea cade din Posibil. Și dacă simte ceva este regretul că s-a aventurat acolo cu tocuri atât de înalte. Prin urmare mesajul este simplu: fetelor, adaptați-vă ținuta la universul în care intenționați să vă imaginați dramele. Sau absența lor.

Îmi doresc să ilustrez "Livada de vișini", clar, pentru că a fost prima la care am mers și simt că voi avea parte de un proces (de lucru) interesant. Ar mai fi "Moartea lui Ivan Ilici" și "Maestrul și Margareta" pentru că am iubit scrierile foarte mult și am brodate pe teme o mulțime de imagini.

Georgiana Chitac – "Nu fi rinocer"

Ce gândesc personajele mele? De la stânga la dreapta:
- "Sunt epuizată după 3 km de mall, sper să fie o comedie."
- "Ce-o fi și ăsta așa entuziasmat, nu știe că iar am pierdut 100 de lei din cauza lu' Simona!?"
- "Dacă nu reușesc să îi conving în 5 minute, plec singur!"

Sper ca primul gând al privitorilor afișului meu să fie: „Of, trebuie să mă mișc odată să iau bileletele alea la teatru pe care le planific de două luni”. Ionesco ar spune sigur: „Absurd, absurd, dar ursul trebuia să fie alb.”

Sinboy – "Viziteaz-o pe bătrâna doamnă"

Am făcut ilustrația cu un aspect sumbru, cu umbre foarte pronunțate, piesa însăși fiind destul de întunecată. În felul ăsta mi-am dorit să setez tonul și să îi pregătesc pe spectatori pentru ceea ce vor urma să vadă.

Nu știu cine s-ar potrivi cel mai bine în acest rol. Probabil vecina mea de la etajul 6.

KITRA – "Dr. Faustus te primește acum"

Prima imagine care mi-a venit în minte a fost, bineînțeles, pentagrama. Piesa este deosebit de ofertantă din punct de vedere al simbolisticii, dar mi-am dorit să surprind și misterul acestui spectacol, să setez așteptările publicului.

Primul simbol la care m-am gândit pentru afiș? Ochii roșii. De ce, nu știu, dar știam că o să folosesc ochii ca simbol. Mai ales acești ochi care atrag, hiponotizează, te fac să vrei să vezi piesa.

În continuare, mi-ar plăcea să ilustrez două alte piese de teatru: "Oblomov" și "King Lear".

Paul Derșidan – "Ia-o pe lungul drum al zilei către noapte"

Tema fiind „Ia-o pe lungul drum al zilei către noapte”, am ales să ilustrez dualitatea zi/noapte. Nu poate fi zi fără noapte și noapte fără zi. Niciuna nu e mai importantă ca alta, fiecare are rolul ei esențial în crearea vieții. Ce le unește e mișcarea dintre ele.

E un vizual care captează atenția, transmite energie și promite o piesă de teatru care te va ține în priză și te va stimula și cultural și estetic. Este și suficient de abstract încât să stârnească curiozitatea. Tocmai de asta funcționează și pentru cei care nu sunt interesați direct de teatru.

Alexandru Lazăr – "Ai fost sau n-ai fost la Hamlet?"

Afișul meu e o parafrază la (probabil) cea mai iconică imagine din posibil cea mai faimoasă piesă de teatru. Am zis că dacă îi pun propriul cap în mână, în locul craniului, e ca și cum întrebarea dublă (a fi sau a nu fi…) ar avea un efect direct asupra trupului lui Hamlet. Ca și cum aceeași imagine încearcă să exprime simultan atât ființa cât și neființa propuse de întrebare. Suprapunerea asta de ipostaze face, zic eu, întrebarea și mai imposibilă. Cine întreabă? Capul din mână sau corpul? Culoarea e sumbră, la fel și prezența corbului, dar e și ceva amuzant acolo (sper), în a-ți întreba propriul cap ceva.

Pe vremea lui Shakespeare nu existau decât scrisul și teatrul că opere narative de ficțiune. Acum există atâtea căi de evadare din real, și toate au mușcat ceva din “market share-ul” primelor două. Și cele mai multe sunt mai facile, mai ușor de accesat. De aici vine, cred, micșorarea publicului „mâncător” de teatru.

Mai departe?

Luiza Vrînceanu: Acesta este doar începutul, vom continua să ne implicăm în proiectele culturale și teatrale care ne sunt atât de dragi, fie că vorbim despre Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, de Festivalul Național de Teatru de la București, de Festivalul Național de Teatru Tânăr de la Alexandria – Ideo Ideis, de Apollo 111, cel mai nou spațiu de teatru independent din București sau de turneele de teatru pe care le organizăm în fiecare an.

Poate că schimbările sunt prea subtile ca să le simțim acum, însă suntem siguri că viitorul va fi mai bun dacă vom investi mai mult și mai responsabil în proiectele culturale care se desfășoară în România. 

Echipele participante

Echipa BRD implicată în campanie este formată din Luiza Vrînceanu (Brand Communication Manager), Cosmina Frîncu (Brand Communication Manager), Ioana Ghilerdea (Brand Manager) și Adrian Enculescu (Digital Marketing Manager).

Echipa Scena9 este reprezentată de Andra Matzal (Editor).

Echipa Propaganda îi include pe Cornel Gologan (Creative Director), Roxana Panaitescu (Group Creative Director), Alexandru Lazăr (Senior Art Director), Paul Goti (Senior Art Director), Alexandru Tofan (Art Director), Sonia Panait (Business Development Director), Corina Anghel (Strategic Planning Director), Mădălina Râpeanu (Strategic Planner), Ioana Păunescu (Senior Account Manager), Viorica Dan (Senior Account Executive), Anca Moraru (BTL Director), Răzvan Dragu (BTL Project Manager), George Paraschiv (DTP), Sorin Ivan (DTP) și Eduard Matei (Production Director).

Echipa Golin este formată din Theodora Mirea (Senior Manager, Consumer Division), Roxana Dănăilă (Media Associate, Consumer Division), Adina David (Senior Media Associate, Consumer Division), Ioana Samoilă (Senior Digital Manager) și Georgiana Bulagea (Digital Associate).

Echipa Zenith îi include pe Vlad Tudosie (Head of Business Unit) și Vlad Bocean (Digital Communications Planner).