Cu toate ca am rumegat o vreme reclama Ulpio, nici la ora la care scriu aceste randuri nu imi vine sa cred ca niste biscuiti pot dobandi valente sexuale. Dar iata ca se poate. Practic, de fiecare data cand vizionez spotul am impresia ca asist la reinventarea biscuitului. Produsul "cuminte", numai bun pentru o gustare rapida in timpul pauzei de masa s-a transformat intr-un "Axe" culinar al pustanilor. Sa fie bine, sa fie rau, timpul si vanzarile isi vor spune cuvantul. Dar pentru ca nu sunt rabdatoare din fire, nu pot sa nu-mi pun intrebarea: in toata aceasta poveste a tanarului care cucereste tanara/tinerele pentru ca are "gust" de Ulpio este vorba de intentia vadita de a oferi o noua utilitate produsului sau ne aflam in fata unei dramatizari mai "altfel" a beneficiului?
Mie mi-ar placea sa fie vorba despre prima varianta.
1. Pentru ca da brandului un spirit "cool", tineresc si energic
2. Dintr-un motiv ce tine de curizotitatea mea: ma tine cu sufletul la gura cu privire la urmatoarele executii
Totusi, pariez pe cea de-a doua varianta. Oricum, cu putina rabdare vom afla cu totii odata ce pe posturile TV va fi difuzat un alt spot Ulpio.
Diferente nediferentiatoare
Pe cat de surprinzatoare mi se pare noua abordare, pe atat de lipsit de originalitate imi suna sloganul. Mi se pare mult mai ingenios sa "imbraci" aceasta diferenta intr-o forma oarecare (spirituala si pe intelesul targetului de preferinta) decat sa te rezumi la a puncta ca diferenta consta in continutul de crema. Concluzia unui carcotas ar putea fi foarte bine: "diferenta dintre Ulpio si un biscuite fara crema este, evident, ca Ulpio are crema". Toate bune si frumoase pana aici numai ca, parerea mea, Ulpio vrea sa se diferentieze si in raport cu ceilalti biscuiti cu crema. Asadar: unde mai este marea diferenta in acest caz? Raspunsul il poti deduce numai mergand in adancimea mesajului pe care vrea sa-l transmita spotul, dar cine are atata timp la dispozitie.
