Cand eram mai mic, bunica-mea avea o masina de cusut din aia cu pedala, care nu avea ata si ac niciodata. Asta nu ne oprea, pe mine si pe frate-miu, sa pedalam toata ziua la ea, pana blocam mecanismul si ne pierdeam interesul. Mi-am adus aminte de momentele astea prima data cand am intrat la Papiota si m-am asezat fix la masa cu masina de cusut cu pedala. Cel putin la una dintre mesele care au asa ceva. Caci cel care intra in Papiota se reintoarce intr-un atelier de croitorie din comunism. Cu mosoare, stofe, pagini de reviste si manechine, singurele diferente notabile intre ce era atunci si ce e acum sunt muzica, cocktailurile si oamenii din jur. Caci Papiota e, pana la urma, un bar. Cum s-au gandit oamenii din spatele locului sa recreeze asa ceva, cititi mai jos.
Ideea
Papiota a aparut din dorinta de a oferi un loc cu atmosfera relaxata si prietenoasa in care sa te simti bine cu prietenii sau de unul singur in fata unei cesti bune de ceai sau a unui cocktail de calitate. Ideea a aparut prin 2010 si s-a conturat in 2011, anul in care am deschis, iar inspiratia principala a venit din atmosfera nepretentioasa a barurilor berlineze, in care accentul se pune pe client si starea lui de bine, pe calitatea produselor, a muzicii, a luminii ambientale.
