Studiu de caz virtual 1
20 ianuarie, doi ani in viitor. Summer_boy77 este un impatimit al domeniului sau de activitate. A invatat pe dinafara toate tipurile de hartie igienica, cate straturi prefera majoritatea clientilor, cine sunt jucatorii principali pe piata mondiala, ce modele pot fi imprimate pe ea. Deseori, colegii il gasesc in fata calculatorului scriind pe forumul de la www.toiletpaperworld.com.
La cativa ani dupa ce incepuse sa foloseasca internetul, intelesese ca visul sau de a se lansa in afaceri nu era deloc imposibil: hartie igienica de lux made in Romania. Nu-l speria faptul ca in orice hipermarket existau cel putin 30 de marci de hartie igienica. Nu i s-a parut o amenintare nici ca romanii, in general, prefera hartia igienica ieftina, cumparata la pachet de 32 de role. De ce?
Pentru ca el descoperise o nisa de afaceri - si nu era una romaneasca!
Primul pas? S-a apucat sa invete tot ce putea despre procedurile tipografice speciale.
E bine sa ocupi o nisa de afaceri, chiar daca foarte mica? Desigur! O tactica desconsiderata pana acum de catre marile companii, acoperirea unor astfel de nise a devenit o tendinta globala. Una tot mai profitabila!
Este un paradox ca aceasta tendinta s-a dezvoltat exploziv acum, cand consumatorii sunt tot mai pretentiosi si cauta calitatea mai presus de orice. Concurenta acerba i-a tot suflat in coarne acestui vesnic nesatisfacut care este potentialul client cu bani. Rezultatul? Acesta a pus mana pe mouse si a devenit mult mai destept decat le convine companiilor lenese si necomunicative.
Consumatorul si-a luat nasul la purtare. Incepe sa ignore cu nerusinare publicitatea agresiva. Compara instantaneu orice oferta cu cea a concurentei (informatiile sunt la doar cateva clicuri distanta) - conform principiului: "da' ce, google s-a inchis?". Afla in scurt timp cand calitatea produsului sau serviciului lasa de dorit - cei "patiti" fumega si spumega pe forumurile "dedicate".
