![[Povești de fotografi] Flavius Neamciuc: Uneori spunem mai mult decât ne dorim printr-o imagine, alteori nu spunem nimic, ambele sunt la fel de nocive](https://media.iqads.ro/2023/03/fotojet-2023-03-13t183540-725-cover-850.jpg?v=202303170958)
Fotografia l-a salvat, pentru că i-a dat un scop și l-a pus pe o traiectorie, care i-a permis să evolueze. Ca profesionist și ca om. A învățat să tacă mai des, să observe și să asculte mai mult, în schimb. Și-a dezvoltat o sensibilitate aparte, pentru a se apropia de oamenii pe care îi fotografiază, fără să îi stânjenească. Flavius Neamciuc a luat contact cu fotografiile vechi ale familiei sale, de mic, iar asta, crede el, i-a format un pachet de cunoștințe. Și l-a făcut să devină curios de valoarea documentară a fotografiei. A tras primele sale cadre în clasa a opta, într-o vacanță de vară, cu aparatul părinților.
Flavius este facinat de multitudinea de informații și stări pe care le poate transmite o imagine, conștient sau inconștient, și caută să documenteze prin fotografiile sale diverse medii de viață, locuri și vremuri.
"Ce caut e să ne observ pe noi ca oameni, modul în care ne comportam, modul în care ne raportăm la cei din jur și la cei care ne conduc sau care conduc, modul în care construim mediile în care trăim și cum facem față timpurilor care vin mereu peste noi fără avertizare".
