Intr-un interviu recent pe care Gabriela Vranceanu-Firea l-a acordat unei publicatii, aceasta prezenta o realitate a vietii politice care m-a luat prin surprindere. Fiecare politician are unul sau mai multi consilieri de imagine care negociaza la sange fiecare aparitie tv: sa nu fie in zi cu meci ca nu face rating, sa nu mai fie in emisie cu un anumit invitat etc. Concluzia cunoscutei moderatoare era ca viata politica se profesionalizeaza sub aspectul imaginii. Oare asa sa fie?
Uitandu-ma la constructia de brand pe termen lung, la felul in care sunt gestionate crizele de imagine, as spune ca acesti politicieni nu au consultanti de imagine, ci doar administratori ai imaginii publice care se pricep sa negocieze un troc mai bun, dar nu si sa ii furnizeze clientului lor o strategie exceptionala menita sa schimbe o situatie defavorabila intr-o oportunitate. Premierul Tariceanu n-a fost depasit de inabilitatea de a manageria crizele de imagine decat de Adrian Nastase, iar, mai nou, de PSD, fara ca PC sau PD sa exceleze printr-o claritate a pozitionarii. La polul opus, fara consultanti si strategi, dar cu coerenta in mesaj, lidership si carisma se afla singurele partide care cresc, PIN si PNG, fiindca liderii lor si-au ales un anumit ton-of-voice al comunicarii si insista pe el in continuu, fixand un mesaj clar in mintea electoratului.
Politica romaneasca este un proiect pe termen scurt, judecat in termenii scaunului de azi si ai zilei de maine. Pe termen scurt, preluarea informala de lidership de catre Ion Iliescu transmite un mesaj de echilibru in interiorul partidului, prevenind dezagregarea. Pe termen lung, rebranding-ul PSD moare in fasa. Mi se pare neverosimil cat de rapid au inteles lectia distinctivitatii si a pozitionarii investitorii din publicitate si cat de greu o inteleg partidele. La o extrema a acestei evidente se afla PC, cu un share-of-voice urias, dar cu o "cota de piata" infima din electorat. Totusi, pentru conformitate, se putea si mai rau: sa vorbeasca mai mult si sa piarda cota de piata. Unele partide au realizat performanta asta incredibila. Vestea buna pentru acesti jucatori este ca partidele politice nu au Effie Awards. Vestea proasta este ca au alegeri.
