Cui îi e frică de feminism în România?

Am folosit cuvântul ăsta, frică, și am avut câteva dubii. Dar, până la urmă, despre ea este vorba. În primul rând, feminismul naște foarte multe gânduri ciudate în capul oamenilor. Și pentru că este asociat de multe ori și în mod greșit cu ură, lumea se ferește de el. Sunt femei care îl neagă sau îl refuză. Spun că și-a împlinit misiunea și, în 2017, nu mai este nevoie de feminism.

O istorie în acest sens este necesară, precum și o limpezire a mișcării. Vagenta face asta, prin proiectele și existența în sine a organizației, dar și în interviul de mai jos. Și pentru că echipa ține foarte mult la ideea de colectiva si pentru ca e un grup fluid, răspunsurile vin din partea acestui personaj colectiv, care luptă, în primul rând, pentru drepturi egale. 

Vagenta încearcă să scuture stigmatul feminismului și să deschidă un dialog transparent.

A început în joacă, cu o petrecere dintr-o perspectivă feminină. Au continuat, au dezbătut, au explorat și au ajuns aici.

Fie că a fost vorba de intervenții în spatii artistice, happening-uri, întâlniri deschise sau activări online, ne-am dorit să împărtășim experiențe, să chestionăm și să cercetăm statutul femeii emancipate.

Dacă aveți chef de niște chestii incomode, dar necesare, vă propunem câteva puncte de gândit în cele ce urmează: despre Coaliția pentru Familie, mame eroine, mișcarea de empowerment, violență domestică, și, mai ales, ce înseamnă feminismul în România.

Începutul

Vagenta a început, la fel ca toate acțiunile noastre, cu o explorare. Acum trei ani ne-am propus, mai mult în joacă, să organizăm o petrecere dintr-o perspectivă feminină.

Ne-am gândit la tot felul de glitch-uri și tertipuri prin care să spargem monotonia și codurile unei petreceri de club: un alt fel de aranjare în spațiu, un line-up exclusiv de dj femei, focus pe elemente tactile și senzoriale.

Așa s-a legat un nucleu de gagici interesate de explorarea a ceea ce numim perspective feminine.

Lucrul în echipă feminină ne-a făcut să ne dăm seama că acest exercițiu e rar întâlnit și, mai ales, demonizat, într-un anume sens.

Am vrut sa scuturam putin si stigmatul asta ca femeile nu stiu/pot să lucreze împreună si iată cum s-a născut colectiva, prin coagularea femeilor cu background-uri, personalități și predilecții diferite.

În plus, a generat o serie de discuții lungi pe tema condiției femeii contemporane, discuții pe care le continuăm încă la întâlnirile deschise Vagenta, când, o dată pe lună, abordăm o anumită temă prin perspective și filtre personale.

Obiective

Actiunile Vagenta au stat, mai mereu, sub umbrela cuvântului exercitiu si a dorinței de a explora diverse instanțe ale femeii contemporane.

Fie că a fost vorba de intervenții în spatii artistice, happening-uri, întâlniri deschise sau activări online, ne-am dorit să împărtășim experiențe, să chestionăm și să cercetăm statutul femeii emancipate. Funcționăm pe un principiu democratic, astfel că fiecare persoană din colectivă se implică după disponibilitatea și predilecția pentru subiectul proiectului.

Am ajuns să dezvoltăm un network extins de femei, cât și o platformă de discuții. Ne dorim să ducem proiectele noastre spre o direcție de cercetare, documentare și implicare socială, așa că anul ăsta am aplicat la AFCN pentru finanțarea unei idei încolțite de ceva timp, Școala feministă de vară.

Împreună cu Black Button Books, invităm tineri ce se identifică ca femei într-o călătorie de autocunoaștere și explorare feminină. Procesul este gândit ca unul de co-creație, ghidat de personaje cheie, cu miza de a genera o intervenție culturală.  Vorbim de un open ending, la fel cum e și scopul Vagenta - de descoperire incluzivă.

Ce înțeleg oamenii greșit prin feminism

Termenul feminism este perceput negativ și deseori asociat cu ideea de men hate sau cu un activism anarhist. Curentul feminist nu are, în România, o continuitate istorică foarte vizibilă, cum este cazul Occidentului. 

Modele de femei emancipate care au schimbat percepția din jurul lor, au existat mereu, însă istoria la feminin este prea puțin documentată și accesibilă.

Colectiva Vagenta este formată din persoane care se identifică cu genul feminin, între  20 și 40 de ani, urbane, educate, a căror lupta feministă nu a fost legată neapărat de drepturi fundamentale, de bază.

Putem spune că generatia noastră a beneficiat de-a gata de lucruri esențiale si, tocmai de aceea, perspectiva la care aderăm e cea a valului trei de feminism, focusată pe colaborare și nu pe divizare.

Vagenta promovează valori precum dreptul de expresie, egalitatea între sexe, libertate intelectuală, cât și libertăți ce tin de propriul corp, sororitate si crearea unui context colectiv, un safe space pentru astfel de explorări individuale sau în grup.

Femei care spun ca feminismul și-a implinit scopul

Hai să facem o mică recapitulare a istoriei curentului.

Feminismul își are originea într-o contrareacție la sistemul patriarhal ce restricționa accesul femeii la educație, viață publică și academică, cât și a libertăților ce țin de propriul său corp. Nu trebuie să uităm că feminismul, ca mișcare, are o istorie de aproximativ 150 de ani, nu mai mult.

Primele scrieri feministe pe care le-am citit, apar la sfârșitul secoului XIX si sunt, mai degrabă, studii de cercetare a condiției și accesului femeilor în societate, prezentări comparative a situației femeilor în țări ca Franța, Marea Britanie și Germania, scrise de femei educate.

Tonul se schimbă destul de mult în secolul XX, când activismul câștigă teren și femeile încep să se organizeze în mișcări care își cer drepturile. Pe alocuri extremist, feminismul secolului XX trebuie înțeles în cheia unei lumi în care femeile erau considerate inferioare și subordonate bărbatului, într-un mod mult mai puțin voalat decât azi, când capitalismul ne-a transformat în consumatori chiar mai avizi decât bărbații.

În 2017, când posibilitatea liberei exprimări a luat amploare, feminismul se manifestă în multe feluri. Oficial suntem în al 3-lea val de feminism, dar sunt mai multe curente și direcții care se manifestă concomitent.

Multă lume confundă mișcarea cu agresivitate și cu o ură față de bărbați, însă contemporaneitatea a făcut loc și unui feminism pozitiv aka post-feminism, la care aderă și Vagenta.

Atâta timp cât în lume există un număr imens de cazuri de violență domestică, de mame, copii, de femei care sunt victime ale mutilării genitale, credem cu tărie că e nevoie de feminism, în sensul educației și propovăduirii toleranței, nu doar către femei, dar și pentru comunitatea LGBT, minorităților și grupurilor defavorizate în general.

Credem că mulți oameni sunt obișnuiți să gândească în binomul love-hate, dar impresia că feministele sunt niste femei agresive, care urăsc barbații e depășită. Cine urăște, urăște fără să fie feminist, naționalist sau rasist.

Mișcarea de empowerment (a brandurilor)

Feminismul face parte din categoria subiectelor îndrăznețe pe care brandurile și cultura pop din ultimii ani încearcă să le atingă. Simplul fapt că Grand Prix-ul Cannes din 2016 este o campanie socială validează raționamentul ăsta. Poate ne îndreptăm spre un nou umanism, atât noi oamenii, cât și brandurile.

Dacă ne uităm la întreg peisajul, putem spune că unele branduri reușesc să abordeze subiecte sensible mai eficient și mai plin de tact decât altele si e normal să fie așa.

Discuția despre implicarea brandurilor este mai amplă decât feminismul și atinge mai multe subiecte considerate tabu, până nu demult: drepturile lqbt, body positivity, gender fluidity, cultura protestelor etc.

Este clar că există exemple în care brandurile capitalizează fără succes teme sociale sensibile așa cum există campanii care ridică întrebări pertinente în mintea consumatorilor targetați.

Adevărul este că generațiile astea pe care le tot amintesc marketer-ii, Millennials sau Gen Z sunt cele mai implicate social generații de până acum, iar dacă vrei să comunici cu ei, vei căuta acel ceva care îi atinge.

Ideal ar fi ca brandurile să dea join acestor cauze într-un mod plin de respect și să creeze cu adevărat conținut și campanii ce vorbesc despre schimbare socială.

Imaginea femeii în România

Până de curând credeam că am scăpat de copleșitoarea imagine a mamei eroine împinsă la inaintare de sistemul socialist. Iată că vine acum Coalitia pentru Familie și ne impune ce este normal și mai ales, de ce este normal să glorificăm, într-un mod institutionalizat, ideea de a procreea. Să sperăm, însă, ca acest discurs să nu devină norma.

La nivel de percepție generală, lucrurile par că au evoluat în bine. Femeile nu mai sunt, teoretic, tratate ca niște cetățeni de gradul doi, au acces la joburi (mai) bine plătite, la pozitii de putere și au aceleași drepturi ca bărbații.

Occidentalizarea fortață prin care a trecut România ultimilor 25 de ani a schimbat câteva percepții, unele înghițite pe nemestecate, dar iată că reprezentanții tinerelor generatii au ideea de egalitate întipărită în mental.

Asta se întâmplă mai mult în mediul urban si progresist. Dedesubturile sociale și metehnele vechi slavo-balcanice ies la iveală în multe situații și, din păcate, mentalitățile se pot schimba doar în timp, prin educatie. 

Feminismul din România

Înainte de 90, România nu a avut nici răgazul, nici contextul de a vorbi despre feminism sau de a acționa oficial din prisma lui. Poate pornim la drum cu un handicap pentru că am avut de recuperat rapid câteva obiceiuri și idei elementare de egalitate de drepturi.

Sunt multe probleme nerezolvate care țin de nevoi și libertăți primare: educația sexuală, abuzul fizic si psihologic, planning-ul parental etc. si care nu pot fi rezolvate altfel decât prin educație.

Pe de altă parte, am reusit să ne racordăm la un spirit al epocii, am devenit vocale și ne-am dat seama că schimbarea se întâmplă cu pași mici, dar sustenabili, atât individual, cât și colectiv.

Cele mai importante probleme cu care lupta feminismul în Romania

Prejudecățile, atitudinea patriarhală, lipsa unor legi clare privind protecția femeilor, rezistența la schimbare.

Proiecte importante

Suntem în plină pregătire pentru un nou proiect ce se va derula în aceasta vară. Este o provocare și cel mai amplu proiect Vagenta desfășurat până acum.

Împreună cu Black Botton Books, o editură fondată de trei femei, am obținut o finanțare AFCN pentru ceea ce va numi Școala feministă de vară. Proiectul are la bază o dorință mai veche de a organiza o serie de ateliere de explorare a acestor perspective feminine despre care tot vorbim.

Ne vom juca cu ideea de proiecții culturale și roluri tradiționaliste impuse femeii prin canoane vizuale, media sau culturale. Ne dorim să dăm voce inteligenței, creativității, complexității și diversității experiențelor femeiești, independent de orientare sexuală, religie, etnicitate sau background economic.

Școala de vară este destinată tinerilor ce se identifică ca femei sau îsi doresc să exploreze o metodă de lucru participativă. Am gândit acest proces ca fiind o călătorie creativă, pe mai multe medii, ghidată de oameni precum Ruxandra Pop, Paul Duncă, Oana Maria, Andreea Tron si Colectiva Vagenta Deschisă (adică rețeaua extinsă de femei strânse în jurul întâlnirilor noastre).

Miza este de a genera o intervenție culturală folosindu-ne de medii propuse atât de participanți, cât și de tutori și personajele cheie implicate.

Outcome-ul este unul deschis, stabilit de comun acord pe parcursul procesului. Va vorbi, cel mai probabil, despre incluziune și repere intergeneraționale.

Promovare

Încă de la început am comunicat online și offline. Avem o pagina de Facebook Vagenta, cont de Instagram, și un grup deschis de Facebook, unde oricine este bine-venit cu referințe, teme de discuții sau propuneri. Pregătim și un site care va conține o documentare a proiectelor și intervențiilor Vagenta, cât și noutăți despre acțiunile viitoare.

Offline, avem o serie de întâlniri lunare numite Întâlniri deschise la care, asa cum spune si numele, poate participa oricine e interesat de dialog. Fiecare întâlnire are o altă temă legată de experiența vietii ca femeie, pe care o discutăm din prisma reperelor personale, dar si teoretice. Întâlnirile deschise sunt niste happening-uri efervescente din care rezultă, de multe ori, noi teme sau direcții de acțiune.

Nu ne vedem ca un brand, miza nu a fost niciodată să avem un număr de x followers, așa că nu am avut niciodată o strategie foarte bine definită de promovare. Așa cum spuneam, interventiile Vagenta sunt participative și se nasc dintr-o nevoie sau din interactiunea între femei. Efervescența și coliziunea asta de perspective diferite este ceea ce ne inspiră fiecare exercițiu.

Numele

Căutam un nume vizual si puternic . Am trecut prin câteva variante mai edgy, însă nici una nu ne convingea pe deplin. V-ul, ca simbol feminin ni s-a părut ceva de păstrat. Așa că, la intersectia dintre magenta, acest update și upgrade al culorii roz, și simbolul primordial al pocalului, s-a nascut Vagenta. De menționat este că numele a fost grăit chiar de un baiat, Cezar, mare feminist si prieten.

Cui îi e frică de femeia contemporană?

De trei ani ne străduim  să descoperim  definiția femeii contemporane. Am aflat că nu este deloc ușor să o descrii într-o singură frază. Pluriversul perspectivelor pe care le explorăm schițează  portretul ei colectiv.

În intimitate însă, femeia contemporană cere foarte mult de la ea, se zbate între o viață convențională și modele alternative, se autochestionează și este deschisă către nou, cu frici și ezitări specifice omului contemporan.

Femeia contemporană este feministă. Femeia feministă îi intimidează poate pe cei blocați în tipare de gândire clasiste, dar își asumă jocul de putere.

Vagenta încearcă să scuture stigmatul feminismului și să deschidă un dialog transparent. Everybody is welcome.