Prima data, acum doi ani, s-a gandit sa isi noteze visele. Si visurile. Dar nu intr-o aplicatie de notes pe telefon, nici intr-un mail, nici pe laptop. Ci intr-un carnet. Cu foi de hartie. Ce sta cel mai bine langa vise si visuri? Prieteniile. Si intalnirile.
Carnetele intalnirilor neintamplatoare este un omagiu pe care Noemi Meilman l-a adus prietenilor si amintirilor din copilarie si adolescenta. Si, chiar daca tehnologia a inlocuit totul, unele obiecte vor rezista si in viitorul dominat de ea.
Cred ca si stranepotii mei vor folosi, din cand in cand, un carnet; macar un jurnal.
Despre migala, memorii, intamplari si neintamplari, in textul de mai jos:
Ideea proiectului carnetelor s-a nascut in primavara lui 2014. Prima transa, produsa cu Fabrik si grafica lui Cristian Grigorie, s-a numit “Carnet de vise si visuri”. De ce vise si visuri?
Pentru ca obisnuiesc sa scriu intr-un carnet ce am visat peste noapte. In calatoriile mele, am strans un teanc de carnetele pe care le gasesti de obicei pe noptiera patului de la hotel.
M-am gandit sa am un carnet in care sa imi notez visele si, de ce nu, visurile, planurile de viitor; poate fi jurnal, sau carnet de to do’s, glosar, orice viseaza fiecare.
