Trei proiecții ale filmului documentar ,,Moșteniri coregrafice: Avangarda” au loc la început de noiembrie, în București

Trei proiecții ale filmului documentar ,,Moșteniri coregrafice: Avangarda” au loc la început de noiembrie, în București

Începutul lui noiembrie este dedicat unei noi descoperiri în universul dansului, a celui de-al doilea episod al seriei de documentare ,,Moșteniri coregrafice, intitulat ,,Avangarda”.

Proiectul este inițiat de  și a pornit din dorința de a contribui la sporirea interesului pentru cunoașterea memoriei dansului și a identității artistice românești.

Trei zile din săptămâna 1-7 noiembrie sunt rezervate, așadar, dansului, lansarea filmului având loc luni, 1 noiembrie, ora 19:00, la Cinema Muzeul Țăranului, urmată de alte două proiecții programate joi, 4 noiembrie, ora 19:00, la Institutul Cervantes și duminică, 7 noiembrie, ora 17:00, la ceainăria Green Tea.

Titlul celui de-al doilea episod, ,,Avangarda”, face referire la acea parte a elitei coregrafiei românești care s-a rupt de curentul dominant al vremii, de rigorile dansului clasic și a adus noutăți în discursul interpretativ și coregrafic pe scena dansului din România. Titlul surprinde, astfel, esența regeneratoare a acelei perioade, deschizătoare de noi direcții și stiluri.

,,Moșteniri coregrafice: Avangarda” prezintă activitatea unei alte generații de dansatori și coregrafi români din secolul XX care au contribuit la configurarea dansului românesc, precum Lizica Codreanu, Iris Barbura, Trixy Checais, Gabriel Negry și Vera Proca Ciortea.

Acești pionieri și-au făcut apariția în spațiul dansului românesc în perioada interbelică. Inspirați de diverse surse ale culturii locale tradiționale, de școala expresionistă germană, dar și de unele curente americane, au căutat noi moduri de expresie coregrafică, formându-se în principal la Paris, Berlin, Viena sau Salzburg, poli ai modernismului occidental la acea vreme.

În ciuda celor 45 de ani de comunism, după cel de-al Doilea Război Mondial, activitatea cultural-artistică din România a fost totuşi una destul de diversă. Regimul comunist susținea cu precădere dansul clasic datorită influenţei școlii de balet sovietice și pe cel popular din raţiuni de propagandă, dar nu şi manifestarea unor forme de dans modern sau experimental.

Totuşi, nu au încetat să existe evenimente de acest tip, autofinanţate şi găzduite sporadic de scena vreunui teatru, muzeu sau desfăşurate chiar în propriile apartamente ale acestor creatori neobosiți și inspirați, care au contribuit la conturarea direcției dansului contemporan de astăzi.

Documentarul cuprinde informații inedite despre viața și activitatea personalităților care fac subiectul filmului, susținute de arhive foto, audio și video, animații digitale, reconstituiri ale unor coregrafii pornind de la fotografii vechi și mărturii ale celor care i-au cunoscut sau au scris despre acestea.

Intrarea la toate proiecțiile este gratuită.

Conform măsurilor sanitare impuse de autorități, aplicate în contextul pandemiei de COVID-19, accesul la evenimente se va face pe baza certificatului verde, cu obligativitatea purtării măștii de protecție.

Parteneri: Teatrul Național de Operă și Operetă ,,Nae Leonard”, Liceul de Coregrafie ,,Floria Capsali”, Cărturești, Cinema Muzeul Țăranului, Institutul Cervantes, Ceainăria Green Tea.
Parteneri media: Radio România Cultural, Ballet Magazine, Scena9, Dobrogea TV, Zile și Nopti, Urban.ro, Romania Pozitivă, Munteanu Recomandă, Psychologies, IQds, Aarc, 4 arte.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related