David Remnick, alături de jurnaliștii Ronan Farrow și Andrew Marantz, analizează într-un material „The New Yorker” anatomia încrederii (și a lipsei ei) din jurul lui Sam Altman.
Sam Altman a ales o cale subtilă în lumea de business: aceea a „vânzătorului vulnerabil”. Jurnaliștii descoperă un tipar de comportament care i-a făcut pe parteneri să se simtă trădați și pe membrii consiliului de administrație să îl concedieze pentru „lipsă de sinceritate”.
Proiectul Manhattan
Încă din 2015, Altman îi scria lui Elon Musk că „avem nevoie de un Proiect Manhattan pentru AI”. Mesajul implicit: „Noi suntem băieții buni care trebuie să construiască bomba înaintea naziștilor”.
Ronan Farrow explică strategia de PR a lui Altman: în loc să lupte împotriva reglementărilor, el le cere. Mesajul său către politicieni este: „Ceea ce construiesc este atât de periculos încât, dacă nu mă supravegheați, toți cei dragi vor pieri”. Aceasta este o formă de „vânzare contraintuitivă” care îi conferă o aură de responsabilitate morală, în timp ce ridică bariere de intrare pentru competitorii mai mici.
Discuția atinge și dilema etică din centrul OpenAI: promisiunea inițială de a fi o entitate non-profit dedicată siguranței, care s-a transformat rapid într-o structură subordonată intereselor Microsoft.
Farrow îl descrie pe Altman ca pe un personaj extrem de complex, a cărui principală trăsătură este o aversiune profundă față de conflict. Această trăsătură îl face să spună fiecărui interlocutor ceea ce vrea să audă, rezultând într-un „tipar de comportament înșelător” care a dus la celebra sa concediere din 2023.
Altman a început prin a vorbi despre riscuri existențiale (extincția rasei umane), dar, pe măsură ce produsul a devenit comercial, a început să redefinească problema aliniamentului ca fiind ceva banal, similar cu algoritmii enervanți de pe Instagram.
Sam Altman a reușit performanța de a transforma „sfârșitul lumii” într-un avantaj competitiv. În economia atenției, nicio tehnologie nu este la fel de puternică precum o poveste bine spusă despre propriul ei pericol.
