Viziunea lui Sam Altman, CEO OpenAI, despre viitorul inteligenței artificiale nu se rezumă doar la algoritmi. El a explicat, într-un interviu, modul în care structura verticală a companiei, de la cercetare, la infrastructura de mega-scară și serviciile pentru consumatori, este singura cale spre AGI (Inteligența Generală Artificială).
O companie, trei direcții
Sam Altman descrie OpenAI ca o combinație de trei entități esențiale. Deși inițial a fost un adversar al integrării verticale, experiența l-a forțat să recunoască necesitatea acesteia, povestește el într-o discuție cu Ben Horowitz și Erik Torenberg.
1. Abonamentul AI Personal (Consumer): Ideea e ca majoritatea oamenilor să aibă un „AI personal”, accesibil prin diverse servicii și, în cele din urmă, prin dispozitive dedicate, care să cunoască utilizatorul și să îi fie extrem de util.
2. Laboratorul de Cercetare: Motorul care permite crearea de produse excepționale.
3. Infrastructura de Mega-Scară: O operațiune masivă, necesară pentru a susține atât cercetarea avansată, cât și serviciile consumer.
Misiunea de bază rămâne construirea AGI și transformarea ei într-un instrument util pentru umanitate.
Sora și terapia de șoc social
Deși mulți s-au întrebat de ce OpenAI alocă resurse prețioase (GPU-uri) către un generator video precum Sora, Altman subliniază două rațiuni majore:
Calea spre AGI: Sora este vitală pentru dezvoltarea unor „modele de lume” mai bune, considerate esențiale pe drumul către AGI.
Evoluția Socială: Sora servește ca un instrument de „co-evoluție” a societății cu tehnologia. Generarea video incredibil de realistă va introduce rapid provocări (deepfakes, rezonanță emoțională crescută față de text), iar societatea trebuie să înțeleagă și să se adapteze la această realitate înainte ca AGI-ul complet să fie lansat. Este o idee despre ce va urma.
De la chatbot la savantul AI
Altman crede că interfața de tip chat este saturată doar pentru conversațiile de tip chitchat, nu și pentru capacitățile profunde (de exemplu, a cere unui model să „vindece cancerul”). Viitoarele interfețe vor depăși cu mult textul:
Video în Timp Real: Interfețe bazate pe video renderizat constant, posibil prin tehnologii precum Sora.
Hardware Ambiental: Dispozitive care înțeleg contextul utilizatorului și știu exact când și cum să livreze informații, înlocuind asaltul de notificări al telefoanelor actuale.
Cea mai mare sursă de entuziasm pentru Altman este însă capacitatea AI-ului de a deveni un „om de știință”. El consideră că descoperirile științifice realizate de AI sunt echivalentul personal al testului Turing și este încrezător că GPT-5 și succesorii săi vor face progrese majore în știință în următorii doi ani.
Altman remarcă faptul că Testul Turing (în sensul popular) a fost depășit rapid, trecând „în viteză” pe lângă conștiința publică, iar venirea AGI va fi mai degrabă continuă și adaptabilă decât o „Big Bang Singularity”.
Când AI-ul consumă lumea
Interesele lui Altman pentru AI și energie au convers din cauza cererii energetice colosale a viitoarei infrastructuri AI:
Surse de Energie: Pe termen scurt, în SUA, se așteaptă ca gazul natural să acopere cea mai mare parte a cererii de energie de bază. Pe termen lung, dominația va aparține combinației dintre Solar + Stocare și Energia Nucleară Avansată (SMR-uri, Fuziune). El deplânge decizia de a interzice energia nucleară pentru o perioadă lungă de timp.
Reglementarea: Altman avertizează că accentul legislativ trebuie pus doar pe testarea de siguranță a modelelor AI de super-inteligență (Frontier AI), pentru a evita o „strangulare completă în stil european” a inovației. O întârziere legislativă la nivelul SUA, în timp ce China continuă dezvoltarea, ar fi considerată „extrem de periculoasă” pentru lume.
Economia noii creativități
Discuția s-a extins și asupra modelelor de business și drepturilor de autor:
Monetizare Sora: Datorită costului ridicat al generării video, Altman anticipează un model de tip plată-pe-generare, mai ales că utilizatorii folosesc intens modelul pentru crearea de conținut viral și meme-uri amuzante.
Publicitatea (Ads): OpenAI este deschisă la publicitate, dar numai dacă nu subminează relația de încredere pe care utilizatorii o au cu ChatGPT (de exemplu, nu ar recomanda o mașină de cafea sponsorizată în locul celei mai bune opțiuni).
Drepturi de autor: Altman speculează că societatea va decide, cel mai probabil, că antrenarea (training-ul) modelelor pe date existente va fi considerată fair use. Pe viitor, o provocare interesantă este că deținătorii de drepturi ar putea deveni mai îngrijorați că personajele lor nu sunt generate suficient de des de AI, decât de abuzul lor, văzând în asta o oportunitate de promovare a francizelor.
Motivația creatorilor umani: O problemă majoră este cum va fi menținută motivația creatorilor de conținut pe internet (bloguri, articole) dacă utilizatorii se bazează exclusiv pe rezumatele ChatGPT. Altman sugerează că AI-ul va face crearea mai ușoară, iar conținutul „făcut manual” (human-generated) și verificat va căpăta o valoare sporită.
