Un ceai cald, o cafea, un zambet impreuna si apoi dimineata?

Reclamele par uneori atat de destepte incat ma si simt prost ca nu stiu atat de multe lucruri incat sa le pot intelege. Vi s-a intamplat vreodata? Bunaoara, weekend-ul trecut, iesind de la metrou la Romana si indreptandu-ma spre Notara, dau nas in nas cu niste citylighturi inalte de 2m care m-au facut sa regret imediat ca n-am fost mai atenta la biologie, istorie antica, istoria marcilor de pe IQads si Teleenciclopedia.

O piramida in trepte, sub forma unui zigurat (sa nu ma intrebati de unde am auzit de zigurat, ca incerc sa scriu un articol aici), imbracata in verdeata, de care atarna o eticheta de ceai Lipton, troneaza deasupra slovelor tainice: "Mai mult loc pentru o comoara a naturii". Si mai jos, headline-ul pastrat asa cum l-a scris DDB-ul originar: "Pyramids, tea can do that". "Pfiu", mi-am spus stergandu-mi sudoarea de pe frunte, "deci nu e un zigurat deghizat in piramida si acoperit cu frunze".

Apoi, in timp ce scoteam aparatul de fotografiat, am inceput sa-mi scotocesc prin cotloanele mintii, incercand sa-mi dau seama ce anume ascund piramidele astfel incat sa faca din ceai o comoara a naturii. O fi vreun ingredient secret, vreo ciuperca speciala care creste doar in cotloanele umede si intunecoase ale mormintelor faraonilor; o fi vreun trib care cultiva minunea asta in locul mai sus amintit; ce descoperire fantastica or fi facut oamenii astia de au transformat ceaiul in potiune magica?

Dupa ce am mai descoperit inca doua feluri de piramide, una de urzici, care s-a dovedit a fi de menta si una de fructe de padure, intrebarile au inceput sa-mi navaleasca in minte ca liceenii in fast-food-urile din Romana (in preajma carora ma aflam). M-am invartit, m-am rasucit, m-am gandit la toate filmele cu detectivi pe care le-am vazut vreodata si in timp ce nu reuseam sa aleg intre Colombo, Monk si Jessica Fletcher, ca stil de investigare, m-a trasnit sa ma uit si la produs. Izolat de maretia piramidelor intr-un colt al vizualurilor, salasluia un pliculet in forma de romb, care daca ar fi fost pozat mai bine, reusea chiar sa semene a piramida. "O, Doamne, ce zi ferice! Nu sunt chiar atat de proasta!", mi-am spus. "Deci e doar forma noului pliculet de ceai. Deci acum e mai mult loc pentru ceai. Dar ce, pana acum le puneau pline? Poate au avut plangeri sau ceva, poate oamenii ar vrea sa fie mai aromat ceaiul, dar oare au incercat sa le spuna sa nu foloseasca un pliculet intr-o bardaca de ceai pe care s-o imparta apoi intregii familii, si asta avand in vedere cat costa ceaiul asta?". Ma rog, nu cred ca-l lansau ei piramidal daca nu se asigurau inainte ca o sa aiba succes, iar in momentul in care consumatorii se vor intalni cu pachetul la raft, poate zeii nu vor fi potrivnici si ii vor lasa sa-si dea seama ca plicul e in forma de piramida, pentru ca, vazand reclama asta pe strada, nu stiu ce sanse de izbanda ar avea.

Jacobs e renumit pentru toate lucurile pe care le-a scos/bagat/facut sa zboare, sa se desprinda de la locul lor, sa se cutremure de placere, sa-si piarda mintile si s-o ia la sanatoasa dupa aburul de cafea. Asa ca in momentul in care vezi prin oras ca se toarna apa cu ceva intr-o cana verde, iar pe panou exista logo-ul Jacobs, te intrebi ce minuni or fi turnand acolo? Asa ca te apropii si te apropii si, in cel mai bun caz, nu vezi decat o asemnare cu bucatele de ciocolata. Asa ca te gandesti ca poate cine stie, e o idee buna sa pui ciocolata in cafea. Scoti aparatul si doar atunci remarci ca headline-ul e "Descopera puterea granulelor mari". Ah, deci erau doar granule, ce plictitisitor. Iar despre putere, ce sa-ti spun, se vede clar ca marea lor putere e slabiciunea de a se topi in apa fiarta.

N-o sa fiu pretentioasa, intrebandu-ma cine azvarle granulele in jetul de apa clocotit, sperand sa se dizolve, pentru ca am vazut ca si in spot tot asa procedeaza. Sunt curioasa daca va incerca cineva sa prepare o cafea in acelasi mod si mai ales ce gust o sa aiba. Nu cred ca mai vine nici un Mos Craciun dupa aburul de cafea si nici ca mai iese din baie vreun ginere care a ramas peste noapte in camera fiicei.

Dupa ce, in decembrie, am fost indemnati de catre Mos sa raspandim spiritul Craciunului, minerii de la Fabrica de fericire ne indeamna sa ne bucuram de fiecare zambet. N-am inteles niciodata de ce ar trebui sa-i inspire cuiva fericire fabrica din poveste. Poate pentru ca acolo, indiferent cat de ciudat arati, nu te ia nimeni la misto, ca altfel, nu vad de ce ar fi atat de fericiti tot timpul.

Nu stiu daca e suficient indemnul catorva personaje ciudate sa te faca sa bei Coca-Cola, dar zambetul la care ne indeamna, imi aduce aminte de sloganul Nescafe, care am descoperit de curand ca poate avea conotatii foarte interesante.

Pe blocul cu McDonald's din Romana, mash-ul ramas din toamna cu Nescafe infatiseaza o trompeta care iese dintr-o cana de cafea si stropeste imprejurimile cu stropi in forma de note muzicale. Nu stiu ce semnificatie au trompetele pentru dvs dimineata, dar eu propun sa fie interzise prin lege, dimpreuna cu ceasurile desteptatoare care isi propun sa ne trezeasca din morti in momentul in care suna. Pe mine ma scot din minti, mai ales daca se intampla sa sune cand eu dorm. Ati trait vreodata scena cu ceasul executat prin lovitura de ciocan? Da? E normal? Si atunci de ce ar vrea cineva sa crezi despre cafeaua lui ca e ca o nesuferita de trompeta, care e ca un nesuferit de ceasornic, care oricum va fi executat printr-o lovitura de ciocan?

Si acum, revenind la spotul cu "NOHA - Tu cafe", melodia de ne-a disperat toata vara, v-ati intrebat vreodata de la ce vine zambetul ala impreuna (din slogan), ca sa vina apoi dimineata?

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Companii

Sectiune

Dictionar



Related