Marturisesc, sunt lenesa cand vine vorba de accesorizat o tinuta, dar nu sunt anti-bijuterii. Au contraire, cand imi pica ochii pe o bijuterie contemporana, ma intreb de fiecare data cata pregatire intra in ea si de la ce idee a pornit autorul. De data asta, am si raspunsuri de la Ioana Ardelean. Arhitect de meserie si asistent la UAUIM, ea a trecut spre designul de bijuterie, despre care spune ca e o continuare a arhitecturii, dar la o alta scara. Incepe treaba intotdeauna cu un caiet de idei, nu de desene. O inspira ideea de coregrafie, adica flexibilitatea pe care o poate avea o bijuterie in relatie cu purtatorul ei. Pe acelasi concept, Ioana a creat o intreaga colectie de bijuterii "transformabile", bratari care devin coliere si invers sau brose cu fatete multiple, alcatuite fiind din elemente mobile. Despre ce presupune procesul ei de creatie si despre alte proiecte din portofoliul Ioanei, regasiti mai jos:
De la arhitectura la bijuterie a fost un pas foarte mic, o continuare la alta scara. De altfel, abordez bijuteria asemenea unui proiect de arhitectura. Atat in design, cat si in arhitectura, vad acelasi drum de la idee la realitatea palpabila si ma intereseaza foarte mult demersul pe care il construiesc in acest sens. In bijuterie, finalitatea proiectului este mult mai rapida si mai directa. Este foarte important ca o realizez cu propriile maini.
