În cartea sa, “Le Maitre Ignorant”, filosoful francez Jacques Rancière foloseste exemplul lui Joseph Jacotot, un profesor de franceză de la sfârșitul secolului al 18-lea, care preda în Belgia fără cunoștințe de flamandă. Chiar dacă operele sale nu sunt preocupate de utilizarea limbajului, ci mai degrabă de structurile de putere din cadrul societății, Rancière încearcă să demonstreze că oamenii sunt capabili să facă asocieri, să decripteze sensul unui text, fără noțiuni propriu-zise de limbă/cuvinte, văzând accesul la cunoaștere ca esențial pentru dezvoltarea socială. Despre cât de eliberatoare poate fi lectura pentru indivizi, dar și despre rolurile traducătorului în a oferi acces la conținut cultural, am vorbit cu traducătoarea și activista Iulia Dromereschi, fondatoarea și președinta Asociației Informale a Vocilor pentru Incluziune.
"Când am început, traduceam poate 1-2 cărți/an, pentru că era un side job, ceva ce făceam de plăcere, pentru că visasem să ajung acolo, printre documentele despre betoniere și dosarele DIICOT. Acum, ritmul este mult mai susținut, traduc din mai multe limbi, intervine tot mai apăsat senzația de burnout și supraîncărcarea din perioada de apogeu a pandemiei... ", povesteste Iulia























