Relația sa cu bijuteria a început de la pasiunea pentru bricolaj. Gabriel Obîrsan găsea fascinant modul cum, dintr-un material rigid, se pot prelucra obiecte delicate. Primele încercări în creația de bijuterie au fost din curiozitate, voia să facă ceva unic pentru iubita sa, Oana. În pandemie, a început să creeze mai susținut și în urmă cu patru ani a fost și momentul când a apărut brandul său de bijuterie, Abruel.
De atunci, îmbină antreprenoriatul creativ cu profesia sa de antrenor de fitness. Spune că sportul i-a educat voința, rezistența și disciplina, iar migala manufacturării bijuteriilor îi dezvoltă răbdarea și finețea.
"Dacă în sport energia se consumă rapid, în bijuterie este vorba despre un proces lent, migălos, care poate dura ore întregi pentru o singură piesă. Îmi place acest contrast dintre cele două lumi. Cred că se echilibrează perfect: una îmi dă energie, cealaltă mă așază într-un ritm mai blând", spune Gabriel.
În prezent, Gabriel Obîrsan explorează două teme prin creațiile sale: „Simboluri Românești” - un dialog între trecut și prezent, și „Simboluri Citadine” - o incursiune în memoria arhitecturală a Bucureștiului. Vorbim în continuare cu el despre Abruel și despre nevoile pe care i le împlinește creația de bijuterie.
Drumul către creația de bijuterie
Pasiunea mea principală a fost întotdeauna sportul. Am practicat atletism încă din copilărie, iar mai târziu am absolvit Academia de Educație Fizică și Sport, continuând să lucrez în domeniul sportiv și al recuperării fizice. Încă particip la competiții sportive pentru seniori și sunt legitimat la un club sportiv din București.
În ceea ce privește latura creativă, cred că am moștenit-o de la tatăl meu, care avea ca hobby realizarea diverselor obiecte din metal – de la piese funcționale la creații pur estetice. L-am pierdut în adolescență, iar fără să conștientizez pe deplin, am preluat această pasiune pentru bricolaj, ca un mod de a păstra conexiunea cu el. De-a lungul anilor, am lucrat din plăcere cu lemn, textile, ceramică și metal, uneori pictând obiectele create, pe care le ofeream fie mie, fie prietenilor mei.
Pandemia a fost momentul în care am început să iau această pasiune mai în serios. Am avut mai mult timp și un sprijin constant din partea partenerei mele de viață. Când ne-am cunoscut, ea era o veritabilă colecționară de bijuterii – fiecare inel sau pereche de cercei avea o semnificație aparte, legată de un loc, o vacanță sau un moment special. Primele bijuterii le-am creat pentru ea, iar în scurt timp am început să primesc comenzi din cercul nostru de prieteni.
Relația cu bijuteria
Relația mea cu bijuteria a început organic, ca o prelungire a pasiunii pentru bricolaj. Mi se părea fascinant cum dintr-un material rigid și rece pot lua naștere obiecte delicate, pline de simbolism și poveste. Am început cu o curiozitate personală și din dorința de a crea ceva unic pentru iubita mea. Primele încercări au fost autodidacte, explorând tehnici, greșind, refăcând și învățând din fiecare detaliu. Cu timpul, bijuteria a devenit mai mult decât un experiment, a devenit un mod de expresie.
Formarea în designul și manufactura de bijuterie
Formarea mea a fost un proces treptat, bazat mai degrabă pe încercare și eroare, decât pe un curs structurat. Am învățat urmărind alți creatori de bijuterii și experimentând singur, chiar dacă asta a însemnat să refac o lipitură de zeci de ori sau să testez diferite tehnici de prelucrare a metalului până când am găsit cea potrivită. Pentru mine, timpul petrecut lucrând la bijuterii este, de fapt, un timp petrecut cu mine însumi. Unii aleg să mediteze, eu prefer să mă dedic, ore în șir, traforajului în metal.
Bijuteriile sunt doar produsul final al unui întreg proces creativ. Uneori, inspirația vine din muzee sau din cărți, mai ales când creez piese din colecția de simboluri românești. Alteori, mă las ghidat de oraș, explorând străzile, descoperind și fotografiind detalii arhitecturale ale caselor interbelice, elemente care își găsesc locul în colecția simboluri citadine.
Primele piese create
Am început să lucrez în alamă, inspirat de modelele cusute pe iile românești. Prima colecție a luat naștere în 2022 și s-a numit SIMBOLURI ROMÂNEȘTI, un proiect pornit de la o carte veche de cusături tradiționale, găsită într-un târg. Colecția urmează simbolistica ascunsă în straiele tradiționale românești: ierburi de leac, simboluri sacre sau astrologice, pe care le-am transpus în metal, dându-le o nouă viață.
Îmi place mult să explorez muzee, iar cu cât sunt mai mici și mai puțin cunoscute, cu atât descoperirile sunt mai valoroase. Mă fascinează simbolistica din spatele micilor detalii care ne înfrumusețează viața – fie că este vorba despre un model cusut pe o ie, o gravură veche sau un element arhitectural. Caut inspirație și prin arhivele digitale, în special cea de la Muzeul Țăranului, unde am găsit numeroase modele cusute pe straiele tradiționale, fiecare purtând un mesaj ascuns: de la puterile vindecătoare ale plantelor până la reprezentări ale mișcărilor astrelor.
Pentru mine, această colecție este mai mult decât o serie de bijuterii – este o încercare de a reda vizibilitate unui limbaj străvechi, de a readuce în prezent o parte din înțelepciunea trecutului și de a transforma aceste simboluri într-o formă purtabilă de poveste. Tot atunci mi-am făcut un mic atelier și am trecut de la lucratul acasă la un spațiu dedicat, unde îmi petrec serile sau momentele libere.
Când și cum ai luat decizia de a-ți crea brandul
Abruel este un proiect de bijuterie artizanală început în 2020, mai întâi ca un hobby, o reîntoarcere la copilărie și la bucuria bricolajului, apoi ca spațiu personal de reflecție și de exprimare artistică. De-a lungul timpului, a devenit nu doar o formă de creație, ci și un mod de a explora simboluri, povești și mesaje care se materializează în metal și piatră.
Valorile brandului urmează valorile mele: caut să trăiesc cu bucurie, să fiu prezent în ceea ce fac, oricât de mărunt sau de important ar părea acel lucru. Dacă spăl vase o fac ca și cum ar fi cel mai important gest din acel moment, dacă mă antrenez sunt pe deplin acolo, la fel și atunci când creez bijuterii.
Numele „Abruel” are o semnificație profundă pentru mine. Este un alt nume al Arhanghelului Gabriel, al cărui nume îl port. Gabriel este arhanghelul mesager, cel care poartă și transmite un mesaj. Acesta este și conceptul din spatele brandului: bijuteriile pe care le creez sunt purtătoare de mesaj. Ele nu sunt doar simple obiecte estetice, ci fiecare are un sens, o încărcătură simbolică.
De exemplu, cerceii „MÂINI ÎN ȘOLD” sunt o celebrare a feminității în toate formele sale: mama protectoare, femeia curajoasă, exploratoarea aventuroasă și purtătoarea de pace. Cerceii „INIMILE” simbolizează răscrucea existenței, acel punct în care toate căutările și încercările noastre se întâlnesc în centru – inima, adevărul absolut al ființei noastre. Și tot așa, la fiecare bijuterie există un mesaj pe care să îl porți cutine.
Procesul creativ prin care treci de la o idee către produsul final
Am nevoie de un cadru clar, de un set de reguli care să-mi structureze procesul creativ – poate că asta vine din disciplina sportului, unde fiecare antrenament are o direcție, un scop, o metodă. Nu pot lucra haotic; am nevoie de un fir roșu, de o tematică în jurul căreia să construiesc. Așa s-a născut prima mea colecție. Nu am creat bijuterii la întâmplare, ci am explorat o singură idee, am încercat să o aprofundez, să o dezvolt în cât mai multe direcții.
La început, nu aveam un scop clar. Făceam aceste bijuterii pur și simplu pentru că îmi plăcea procesul, pentru că mă captiva transpunerea simbolurilor tradiționale în metal. Oana, iubita mea, le purta cu bucurie, ceea ce îmi dădea un sentiment de satisfacție. Apoi, cercul s-a lărgit – prietenele ei au început să cumpere. A fost primul semnal că ceea ce fac are un ecou dincolo de spațiul meu personal.
Apoi a venit momentul primului târg. Mi-a trebuit curaj să fac pasul acesta, să pun creațiile mele pe o masă și să mă expun privirilor străine. La început, sentimentul a fost straniu – să îți vezi munca analizată, atinsă, cântărită de necunoscuți. Dar apoi am descoperit o bucurie neașteptată: să vezi oameni care îți privesc bijuteriile cu interes, care le aleg, le cumpără și apoi se întorc după altele. Procesul acesta – de a crea, de a oferi și de a vedea că ceea ce ai făcut ajunge la cineva care îl prețuiește – s-a transformat într-o experiență incredibil de plăcută, chiar dacă la început mi-a fost greu să mă obișnuiesc cu ideea că lucrul meu poate fi „evaluat” de un cumpărător.
Acum știu că fiecare colecție pe care o creez urmează aceeași dinamică: o temă bine definită, o perioadă de explorare și aprofundare, apoi momentul în care bijuteriile ajung la oameni. Și tocmai acest parcurs îmi dă motivația să continui.
Materialele cu care lucrezi
Deocamdată, lucrez exclusiv în alamă pentru cercei, un material care îmi permite să creez piese cu detalii fine și o patină aparte. Printre cei mai îndrăgiți cercei sunt „Zbor” – două păsări care zboară una către cealaltă, inspirate de mozaicul monumental de 60 mp din Biserica Italiană din București, unde Hristos este reprezentat ca Regele Păcii în lume. La fel de iubite sunt și bijuteriile inspirate de simboluri românești, reinterpretări ale motivului tradițional cusut pe ii și țesături.
Ce nevoie îți împlinește creația de bijuterie
Sportul mi-a educat voința, disciplina, rezistența mentală și fizică. Atletismul – mai ales probele de greutate și disc – m-au învățat să-mi canalizez toată forța într-un singur moment, într-un efort exploziv și precis.
În schimb, bijuteriile sunt exact opusul. Aici nu este vorba despre viteză, ci despre răbdare. Nu despre forță brută, ci despre delicatețe și finețe. Dacă în sport energia se consumă rapid, în bijuterie este vorba despre un proces lent, migălos, care poate dura ore întregi pentru o singură piesă.
Îmi place acest contrast dintre cele două lumi. Într-un fel, cred că se echilibrează perfect: una îmi dă energie, cealaltă mă așază într-un ritm mai blând.
Ce te inspira in prezent
Am două teme predilecte, conturate clar în forma unor colecții. Prima, „Simboluri Românești”, este un dialog între trecut și prezent. A doua colecție, „Simboluri Citadine”, este o incursiune în memoria arhitecturală a Bucureștiului. Pentru mine, orașul nu este doar un spațiu pe care îl traversăm zilnic, ci un organism viu, ale cărui detalii ascunse merită redescoperite. Inspirată de elemente decorative uitate – balcoane de fier forjat, rozete sculptate în piatră, ancadramentele ferestrelor din casele interbelice – fiecare bijuterie devine un punct pe o hartă subiectivă. Unele piese poartă numele unei adrese, al unei clădiri sau al unei povești uitate, transformând fragmente de istorie în obiecte purtabile. Este felul meu de a îngheța timpul, de a salva bucăți de frumusețe pe care le vedem zilnic, dar nu le mai observăm cu adevărat.
Și apoi este capitolul inelelor – un spațiu separat, care nu urmează o temă conceptuală, ci pasiune pentru pietrele naturale. Aici nu intervin creativ în sensul compoziției, ci doar în felul în care aleg să pun în valoare frumusețea fiecărei pietre. Vânez pietre, îmi place unicitatea fiecăreia, jocul luminii în structura lor, detaliile pe care doar natura le poate crea. Tocmai de aceea, monturile mele sunt minimaliste, delicate, uneori existând doar pe margine, pentru a permite luminii să pătrundă și să scoată la iveală întreaga strălucire a cristalului.
Nu știu care va fi tema următoarei colecții. Îmi place să o las să apară singură, să mă găsească la momentul potrivit.
Amprenta ta în creația de bijuterie
Mă simt prea la început ca să vorbesc de o amprentă. Sunt un om care se bucură de o explorare artistică, nu mă consider un artist cu o amprentă.
Cine sunt clientii tăi
Cele mai multe dintre persoanele care cumpără bijuteriile mele sunt femei, care caută bijuterii cu mesaj, cu o încărcătură simbolică. Totuși, sunt și bărbați care aleg să cumpere bijuterii, iar acest lucru mă încântă foarte mult. Este un semn că, treptat, începem să învățăm să le oferim femeilor de lângă noi daruri care au o semnificație profundă.
Provocările rolului de antreprenor în creația bijuterie
Sunt part-time antreprenor, iar acest rol este la fel de simplu sau de provocator ca orice altceva pe care îl pornești pe lumea asta. Diferența o fac determinarea, bucuria pe care o găsești în ceea ce faci și susținerea celor din jur.
Provocarea vine din faptul că trebuie să jonglez între pasiunea pentru creație și partea pragmatică a antreprenoriatului – producție, promovare, relația cu clienții, organizarea participării la târguri, gestionarea materialelor. Este un echilibru delicat între inspirație și strategie, între timpul dedicat atelierului și timpul investit în a face brandul să crească.
Însă frumusețea acestui drum stă tocmai în surprizele pe care le aduce. Momentele în care cineva îți poartă creația cu drag, în care un mesaj primit îți confirmă că ai reușit să transmiți ceva printr-o bijuterie, în care vezi cum ideea ta prinde viață și ajunge la oameni – toate acestea îmi dau energia să merg mai departe.
Eu încă am toate elementele care mă țin pe acest drum: determinare, bucurie și susținere. Așa că îmi las proiectul să mă surprindă la fiecare pas, alimentându-l mereu cu energia mea.
