Se întâmplă ceva cu romanele polițiste. Par escapismul perfect pentru cineva care a intrat în reading slump - adică mlaștina aia în care citești fără să înțelegi nimic, doar ca să bifezi pagini. Cristina Conea, vlogger literar și librar, așa reușește să-și recapete apetitul pentru citit, fie că e vorba de Doyle sau de Christie. A început canalul de youtube în urmă cu vreo 4 ani și comunitatea ei se cheamă „Cititorii Internauți.
"Cred că internetul ne poate ajuta să ne apropiem de lectură și să ne conectăm cu oameni care ne împărtășesc aceleași gusturi literare, sau nu. Acum 4 ani când m-am apucat de online nu m-am gândit că sfera de book content creation va crește atât de mult și mi se pare un lucru minunat", spune Cristina.
Nu crede că cititorii ar trebui să aibă un răspuns la toate sau că nu te poți numi cititor dacă nu bagi clasici, chiar dacă e mare consumatoare de literatură clasică, fie că e vorba de Austen, Shelley sau Dumas. Clar trebuie să-i vezi clipurile pe youtube, dar până una alta, hai să aflăm povestea ei mai jos.
Istoria personală în capitolele
Mă numesc Conea Cristina (Criss), am 25 de ani și m-am născut într-un oraș mic din Sălaj numit Jibou. Am dus o copilărie marcată de neajunsuri și probleme în familie. Am crescut fără tată, dar cei 3 frați ai mei mai mari au avut grijă să nu-i simt lipsa. Din cauza mai multor evenimente neplăcute, am ajuns să sufăr de depresie în adolescență, perioadă care m-a marcat enorm, dar care m-a apropiat de Dumnezeu. În prezent lucrez într-o librărie, fericită că pot să fac din pasiunea mea un stil de viață.
Vlogul de literatură. Gândul inițial
Am început vlogul literar în 2022. Inițial am scris un blog (cam un an) și deși îmi place și acum să scriu, mereu mi-am dorit să-mi dezvolt abilitatea de a vorbi și de a fi auzită de mai multă lume deoarece în copilărie am fost foarte timidă și nesigură pe mine și pe potențialul meu. Mi-am dat seama că noi oamenii ne deschidem mai ușor atunci când vorbim despre ceea ce ne pasionează.
Vlogul m-a ajutat mult să nu mă mai subestimez, să-mi îmbrățișez calitățile și să fac pace cu lucrurile pe care nu le pot controla. Acum sunt atât de fericită și mândră de mine că am avut curajul de a face treaba asta pentru că am creat o comunitate uimitoare pe care am numit-o „Cititorii Internauți”.
Cum schimbă internetul relația noastră cu lectura
Cred că internetul ne poate ajuta să ne apropiem de lectură și să ne conectăm cu oameni care ne împărtășesc aceleași gusturi literare, sau nu. Acum 4 ani când m-am apucat de online nu m-am gândit că sfera de book content creation va crește atât de mult și mi se pare un lucru minunat. Fratele meu a spus la un moment dat o vorbă care mi-a plăcut mult: „Câte cărți, atâtea vieți!”. Și pentru că în prezent se scriu atât de multe cărți și timpul nu e mereu de partea noastră poate să apară acea frică de a nu fi lăsat pe dinafară.
Chiar recent m-am confruntat cu acest sentiment de inapartenență. Simțeam că nu citesc suficient, ca nu fac suficiente clipuri, că nu ajung la toate titlurile pe care îmi doresc să le descopăr. Sunt momente în viața fiecărui cititor/creator de conținut în care e nevoit să-și amintească unde și-a rătăcit pasiunea pe drum și să se întoarcă la ea.
Cum te-ai apucat de citit
Mi se pare foarte amuzant că în copilărie detestam să citesc. Am învățat de la o vârstă fragedă să citesc, iar bunica mea încerca să cultive în mine dragostea pentru carte cu sila. Mă punea să citesc închisă în cameră și ulterior trebuia să-i povestesc ce am citit. Cred că atunci mi-am dezvoltat cel mai mult imaginația pentru că inventam povești pe loc care nu existau în cărțile pe care le citeam. Făceam orice altceva în loc să citesc, până și să mă uit pe geam era mai distractiv decât să citesc o pagină dintr-o carte. Acum mi-aș dori așa mult să am timpul pe care-l aveam atunci ca să citesc ore întregi.
Obiceiurile tale de lectură
Eu sunt un TBR reader și mereu încerc să-mi organizez lecturile pe luni, dar cred că majoritatea cititorilor pot confirma că nu tot timpul merg lucrurile conform planului. De obicei îmi setez la începutul anului un obiectiv de lectură (40 sau 50 de cărți) dar nu mă obsedează gândul de a atinge cu orice preț acest număr.
Citești mai multe cărți în același timp?
Până anul trecut nu aș fi citit cărți în paralel, dar am început să dezvolt această abilitate și am realizat că îmi place. Personal, eu nu renunț la cărți chiar dacă citesc o carte care nu-mi place, îi ofer prezumția de nevinovăție pâna la final și îi dau șansa de a-mi schimba părerea. Știu că altora li se va părea o practică nesănătoasă și o pierdere de timp (și poate chiar e), dar nu pot renunța.
În ultimul timp am reușit să nu mai cumpăr atât de multe cărți cum obișnuiam acum un an. Mă rezum la o carte pe lună sau maxim două. Adevărul e că am în bibliotecă multe cărți necitite și acest gând mă neliniștește :))).
Unde și cum se citește cel mai bine o carte
Cel mai bine citești în locul în care te simți cel mai confortabil. Fie că ne referim la canapea, pat, în librărie, în parc sau la o cafea, important e să te simți în largul tău cu cartea în mână.
Cum diferă selecția pentru conținutul online
Cam de când m-am apucat de YouTube am dat startul unei serii “Best of Goodreads” în care citesc cărțile premiate la diferite categorii literare și îmi dau cu părerea dacă merită sau nu să le citești. E o serie pe care o fac anual și am început-o pentru a-mi lărgi orizonturile literare și pentru a citi cărți pe care în mod normal nu le-aș fi citit. Așadar, le prioritizez pe acestea. Totodată, mai nou, prioritizez cărțile pe care le propun la clubul de carte pe care-l moderez în librăria în care lucrez.
Cărți pe care le-ai apreciat ca cititor, dar care nu funcționează ca recomandare online
Cel mai bun exemplu de carte pe care o aprecizez, dar pe care nu o recomand niciodată este „A little life” de Hanya Yanagihara. E cea mai impactantă carte pe care am citit-o la care mă gândesc adesea și pe care o țin aproape de inima ca pe-un pumnal care mă taie, dar pe care nu-l îndepărtez. În calitate de librar dar și de creator de conținut nu recomand această carte chiar dacă i-am dat 5 steluțe. Pur și simplu nu pot „pune” cartea asta în mâinile cuiva cu conștiința împăcată.
Presiunea online-ului
Algoritmii se schimbă constant și uneori se simte presiunea de a te adapta la ei. Uneori simți că ai de luptat cu ei ca să poți ajunge la oamenii cărora te adresezi. Poate să fie demotivant să lucrezi mult la un clip de care ești foarte mândru, dar care să nu ajungă la audiența ta. Cred că în astfel de momente e bine să rămâi constant și să nu te oprești din ceea ce faci, chiar dacă drumul pare că nu duce nicăieri.
Subiecte legate discutate prea puțin în spațiul online
Mie personal mi-ar plăcea să se vorbească mai mult despre cărți mai puțin cunoscute. Știu, e foarte tentant să citim tot ce apare nou, dar mereu mă opresc la un clip în care aud că se vorbește despre o carte nu atât de populară dar care a impactat viața cititorului într-un fel sau altul.
O conversație interesantă pe care am generat-o în online a fost când am făcut top 5 cărți clasice favorite. Am rămas plăcut surprinsă de cometariile pozitive, dar și de topul altor cititori.
Care sunt autorii tăi preferați
De când m-am apucat de YouTube vorbesc mereu când am ocazia de Jane Austen. Ea a fost autoarea care m-a făcut să mă îndrăgostesc cu adevărat de literatură. Pe lângă ea, m-am atașat enorm de surorile Bronte, Oscar Wilde, Balzac, Kafka și Agatha Christie. Ca să adaug pe listă și câțiva autori contemporani o să menționez: Sofia Segovia, Donna Tartt, Elena Ferrante, Fredrik Backman, Khaled Hosseini. Mereu când mă gândesc la cărțile care și-au pus amprenta asupra mea mă rezum la trei: Biblia, „Jane Eyre” de Charlotte Bronte și „Portretul lui Dorian Grey” de Oscar Wilde.
Ce cărți nu ai reușit să termini
Ca cititor care nu dă DNF cărților o să spun că nu sunt cărți pe care le-am început și pe care nu le-am finalizat. Dar sunt câteva titluri care mi-au dat bătăi de cap și a fost greu să le duc până la capăt ca „Poverty by America” de Matthew Desmond, nu a fost genul meu de carte.
Topuri & recomandari
Recomandările mele (o parte):
- „Rațiune și simțire” – Jane Austen
- „Necunoscuta de la Wildfell Hall” –Anne Bronte
- „Contele de Monte-Cristo” – Alexandre Dumas
- „Frankenstein” – Mary Shelley
- „Moș Goriot” – Honore de Balzac
- „Zborul albinelor” – Sofia Segovia
- „Inimă vrăjită” – Romain Rolland
- „Istoria secretă” – Donna Tartt
Cea mai virală carte în 2026
Cea mai virală carte pe care am citit-o până acum în 2026 este „Alchemised” de SenLin Yu. Am fost foarte sceptică atunci când m-am apucat de ea pentru că de obicei mi se taie apetitul atunci când o carte este foarte viralizată și când toată lumea vorbește despre ea. Nu mică mi-a fost mirarea când am realizat că îmi place deși face parte dintr-un gen literar cu care nu prea am cochetat până acum (dark fantasy). A fost o surpriză plăcută.
Cartea care te-a surprins cel mai mult
Cartea care m-a surprins cel mai mult anul acesta a fost „Prietenii mei” de Fredrik Backman. Cu siguranță cea mai bună carte pe care am citit-o până acum în 2026.
Ce ai descoperit despre literatură și scris
Am realizat cât de diferiți suntem ca oameni și totuși cât de mult ne asemănăm. Literatura e un portal al cunoașterii prin care mulți trecem și, totuși, ajungem să descoperim lucruri atât de distincte. Mi se pare fascinant cum aceeași carte poate avea un impact diferit asupra cititorilor și câte trăiri, păreri și discuții poate genera. Nu o să mă obișnuiesc niciodată cu asta și nici nu îmi doresc. E ceva cu adevărat magic în a citi!
Cine este publicul tău
Publicul meu e destul de diversificat, dar clar majoritatea oamenilor care mă urmăresc îmi împărtășesc pasiunea pentru literatura clasică. Prin intermediul discuțiilor despre clasici m-au descoprit o bună parte din Cititorii Internauți și acest lucru mă încântă foarte mult.
Lectură și followeri
Am observat că cititorilor le place să simtă că fac parte dintr-o comunitate de aceea participă din ce în ce mai mult la cluburi de lectură atât fizice cât și în online sau la tot felul de provocări literare care-i determină să iasă din zona de confort.
Mituri & cititori
Sunt cel puțin două mituri care mi-ar plăcea să fie desființate.
În primul rând, mitul cum că cititorii ar trebui să le știe pe toate sau să aibă răspunsuri la orice întrebare. Majoritatea oamenilor citesc din plăcere și din dorința de a se deconecta de lumea din jur. Bineînțeles, când citești crești, te dezvolți și descoperi lucruri noi, dar asta nu înseamnă că trebuie să parcurgi scrieri academice ca să poți spune că ai citit și tu ceva.
În al doilea rând, aud tot mai des în online oameni care susțin că nu ești cu adevărat un cititor dacă nu citești literatură clasică. E absurd, și asta vine de la o persoană care citește în mare parte clasici. Genul acesta de afirmații creează o prăpastie între cititori și totodată o repulsie față de literatura clasică în sine. Fiecare ar trebui să citească ce cărți îi aduc bucurie.
Cultura listelor & statistici
Nu văd nimic greșit în dorința de a-ți seta un obiectiv de lectură, și eu fac asta an de an. Problema poate să apară atunci când îți dorești cu orice preț să bifezi acel număr de cărți fără a te bucura de experiența pe care o oferă.
Un titlu de vlog pentru literatura română contemporană
Literatura română contemporană: Un Eden neexplorat.
Recunosc că și eu am cochetat mai puțin cu literatura română contemporană. Cred că multă lume asociază literatura română contemporană cu cea clasică pe care am studiat-o în școală și față de care o bună parte din cititori au dezvoltat un sentiment de repulsie. Eu am avut parte de o revelație atunci când am citit „Fantoma din moară” de Doina Ruști, carte care m-a făcut să zic: „Da, avem speranță în autorii noștri contemporani!”
Ce ai recomanda cuiva care nu mai are răbdare să citească
Personal, mereu când simt că nu mai am răbdare să citesc sau simt că intru în reading slump mă pun să citesc un roman polițist, în special de la Agatha Christie sau revin la seria mea preferată „Sherlock Holmes” de Arthur Conan Doyle.


























