[AI & me] Alexandru Udrea: E foarte important să nu încercăm să fim perfecți, ci să ne dăm voie să facem greșeli și să fim cât mai spontani în ceea ce facem, mai ales pe partea creativă

E foarte frustrant când nu știi cum să începi. Un articol, un proiect, o idee. Intervine enervarea, frica, stresul. Momente pe care oamenii din domeniile creative le urăsc. Încep să spele vase, duc gunoiul, beau mai multe cafele decât e sănătos sau necesar. Dar a venit AI-ul și acum putem renunța la ele. Îl lăsăm pe el să înceapă pentru noi. Să ne ajute să trecem de momentul Zero. Și multe alte etape care ne scot din minți. 

Dar timpul acela inconfortabil când stai tu cu tine și n-ai nicio idee e util, spune Alexandru Udrea, Art Director Digitas. Să nu renunțăm la el și la iritările procesului creativ. Să nu ne folosim de AI chiar pentru orice, chiar dacă e tentant și comod. 

"Cel mai mare pericol apare atunci când ajungi să te bazezi prea mult pe AI, zilnic, pentru orice chestie micuță. Nu cred că e chiar în regulă să devii dependent de el pentru orice tip de decizie, extrem de mică", spune Alexandru. 

 Vorbim cu Alexandru în continuare despre cum schimbă AI lumea și oamenii, cum se raportează el la noul ajutor tehnologic, care sunt fricile și speranțele. 

Cum te raportezi tu, personal, la AI

Prima dată când mi-a rămas activ în minte termenul de AI a fost, la început, prin 2022, când mi-a apărut în feed-ul de YouTube video-ul asta de la Vox. Abia ce se lansaseră DALL-E 2 și Midjourney și, aparent, prin modelele astea de deep-learning puteai să generezi imagini doar pe baza unui text (!). Am zis că e prea tare ca să fie adevărat și m-am înscris pe un waiting list pentru Midjourney. Am primit acces după ceva timp. Am băgat primul prompt în Midjourney, am așteptat să se genereze, apoi a ieșit prima imagine.

Pe atunci, am crezut că Midjourney o să fie un fel de David Blaine care o să-mi arate cel mai mișto truc de cărți văzut vreodată, că o să fac un backflip de uimire atunci când suflă în pachetul de cărți și apoi mă pune să-mi verific portofelul din buzunar, să mă întrebe dacă asul de treflă care mi-a apărut în portofel este cumva al meu.

Dar, spre dezamăgirea mea, era vorba doar de un magician amator care amesteca pentru prima dată un pachet de cărți, nu știa nici că le poate amesteca cu ambele mâini și nu mai văzuse niciodată simbolurile de pe ele. La prima vedere părea foarte spectaculos, dar trucurile lui erau de un 2/10, maxim. Cam așa a fost prima experiență cu Midjourney. A ieșit o imagine complet random, foarte abstractă, care nu avea mare legătură cu prompt-ul.

Doar că magicianul ăsta amator chiar avea un as în mânecă. Se putea antrena să repete trick-uri non-stop, 24/7, 7 zile din 7, n-avea nevoie de somn. Practic, avea potențialul să ajungă un PRO într-un timp foarte scurt. Ceea ce s-a și întâmplat în următorii patru ani. La fiecare șase luni, puteai să observi un improvement vizibil în calitatea imaginilor generate. Apoi a apărut și zona de generative video unde puteai să vezi improvement-ul de fiecare dată când se lansa un model nou, luând ca benchmark acel clip cu Will Smith în timp mănâncă spaghete.

Fast-forward, în 2026, am trecut de etapa în care aveam imagini cu oameni cu 6 degete la o mână și avem use case-uri reale & utile pentru AI: Gemini, GPTImage, NanoBanana, Adobe Firefly. Poți să faci storyboard-uri, moodboard-uri, să generezi asset-uri custom, texturi, să faci un generative fill sau un generative expand. Ori că folosești Google Omni pe un video în care pui un unicorn gigant în Piața Victoriei. Pe lângă asta, la Digitas și la nivel de grup, folosim o suită întreagă de tool-uri AI dezvoltate intern. De la Storyforge, pentru generare de imagini, storyboards, videos, până la Unblock, un agent prin care putem explora simultan mai multe direcții creative.

În principal, cred că e foarte tare că avem tehnologia asta și e super la îndemână. În multe cazuri te ajută super mult să-ți pui viziunea în practică într-un timp mult mai scurt. Cred că AI-ul, indiferent că vorbim de text, imagine sau video, este un tool și un asistent pe care-l poți apela oricând ai nevoie. Dar oricât de bun ar fi sau va deveni, va depinde întotdeauna de omul creativ. AI-ul nu înțelege de ce facem un proiect, e un foarte bun executant. Dacă am fi pe un șantier, îți ridică fără probleme un perete în câteva secunde dacă îi ceri. Mai departe, dacă nu îl ghidezi, nu știe ce vrem să construim de fapt. E o vilă, un bloc cu duplexuri, un iglu? Oricât de mult s-ar antrena AI-ul, tot va avea nevoie de cineva în spate care să înțeleagă tehnologia, potențialul ei, să-i ofere contextul și să-l ghideze în direcția potrivită. Iar zona de craft cu siguranță va rămâne în prim-plan, doar că va fi potențată de aceste tool-uri.

Schimbări

Clar, cred că AI-ul a schimbat ritmul lumii, dar și direcția ei. Totul se întâmplă la o viteză mult mai mare. Și mai puțin timp să stai pe brief, și mai puțin timp pentru concept și execuție, mai ales în zona de digital. Dar, pe de altă parte, ai și mai multe tool-uri la îndemână cu care poți experimenta și testa rapid mai multe idei, într-un timp mult mai scurt. Sau, pe partea de learning, poți învăța mult mai repede despre un subiect anume dacă folosești AI-ul ca pe un learning tool cu acces la tot internetul, ca un fel de search engine mai inteligent. Sau, trick-ul meu preferat: îi poți cere să-ți explice un concept greoi ca unui copil de 5 ani (ELI5, Explain like I’m 5).

Ce aspect al vieții umane ți se pare cel mai vulnerabil în fața automatizării

Nu aș ști să zic exact care aspect ar fi cel mai vulnerabil în fața automatizării, dar cred că unul dintre cele mai importante ar fi spontaneitatea. AI-ul e programat să-ți dea chestii optimizate, bazate pe ce a mai funcționat deja în trecut. Însă foarte multe idei mișto de-a lungul timpului au apărut în mod spontan, uneori chiar din greșeală. Cred că e foarte important să nu încercăm să fim perfecți, ci să ne dăm voie să facem greșeli și să fim cât mai spontani în ceea ce facem, mai ales pe partea creativă.

A gândi în era AI

Cred că acum contează șă știi să filtrezi ideile și informațiile bune vs. cele care nu au sens și sunt doar niște chestii împachetate frumos de AI. Apoi, înseamnă să nu mai deschizi chat-ul cu ChatGPT, Claude, Gemini sau orice alt AI în prima secundă în care apare blocajul creativ. Uneori, din reflex, îmi vine să deschid chat-ul și să întreb AI-ul, că e super la îndemână. Dar gândirea, mai ales pe partea creativă, are nevoie de un pic de liniște. Cred că sunt utile acele momentele boring și inconfortabile când stai tu cu tine și n-ai nicio idee și trebuie pur și simplu să aștepți să se așeze gândurile. Faci o plimbare prin parc,  iar apoi va veni si ideea bună, out of nowhere. Dacă totuși n-a venit nici după plimbare, click & Unblock. 

Primele semnale pe care le detectezi într-o lucrare AI

Cum ziceam și mai sus, am trecut de etapa în care vedeam oameni cu 6 degete la mână. AI-ul a învățat din greșelile anterioare, s-a mai antrenat, și a remediat erorile astea. Acum, a trecut într-o zonă în care chiar e greu să observi dacă o imagine este generată cu AI, atunci când nu ai ochiul format. Uneori, chiar și eu am fost surprins că anumite imagini sau video-uri care mi-au apărut în feed erau de fapt făcute cu AI și pe moment nu mi-am dat seama.

Acum, există două tipuri de materiale făcute cu AI: cele care sunt generate cu AI, dar care mai trec și prin intervenția unui designer / art / creator / studio și cele care sunt luate direct cum ți le dă AI-ul și sunt folosite ca atare.

La cele din prima categorie e mai greu să-ți dai seama, pentru că sunt prelucrate și corectate erorile provenite de la AI, gen texte greșite, mici defecte, lumini, culori etc., există o intervenție umană la mijloc.

Apoi, în a doua categorie, sunt materialele preluate din AI așa cum au ieșit. Aici cam totul e super evident că e făcut cu AI-ul, ai același tip de font, texturi blurate / hazy și în general grafică sloppy. Sunt genul de materiale pe care le vezi acum la multe business-uri mici, gen shaormerii de cartier, service-uri auto, barber shop-uri, care sar cumva peste etapa de colaborare cu designer-ul, ca să economisească niște bani. E un pic funny când treci pe lângă o shaormerie și e super evident că tot brandingul e făcut cu AI, inclusiv meniul. Și toate arată la fel. Cumva, era fun înainte de AI că mai vedeai irl și grafica aia făcută de un băiat cu Photoshop, fără design skills, cu font Papyrus în headline. Arăta într-un fel, dar avea chiar un pic de farmec chestia asta.

Influența asupra limbajului

Recent, am dat de un tip pe nume Adam Aleksic, aka Etymology Nerd. Recomand cu tărie canalul lui de YT. Și a avut și un Ted Talk relativ recent chiar pe tema asta, recomand iarăși. Practic, arată cum modelele de AI procesează totul ca pe un calcul statistic, nu aleg cuvintele așa cum o fac oamenii. Modelele astea mari de AI favorizează masiv anumite cuvinte mai corporate, gen „delve”, „showcase”, „intricate”, pentru că așa au ieșit din calculele lor prin care au fost antrenate. Noi, ca oameni, teoretic, alegem cuvinte și termeni simpli, direcți. Același lucru se întâmplă și pe partea de content creators în online, cel puțin pe YouTube. Algoritmul platformei favorizează creatorii care folosesc anumite cuvinte, îi împing mai sus în feed. Deci, cumva, poate anumiți creatori nu mai folosesc fix cuvintele pe care le simt ei sau pe care le consideră ei potrivite, ci se mulează și pe ce „nevoie” are algoritmul ca să performeze mai bine contentul.

Aș zice că acum evoluția limbajului nu mai e doar o chestie organică, de la om la om. Trece și prin filtrul unor tool-uri care au propriile lor abateri statistice. Calculul ăsta din spate ajunge să reconfigureze un pic modul în care alegem anumite cuvinte. Nu o zic neapărat ca pe ceva bun sau rău, ci mai degrabă că e un fenomen care se întâmplă acum și merită urmărit. Ne arată cât de flexibili suntem și cât de repede prindem din mers limbajul tehnologiei cu care interacționăm zilnic.

Poate un model antrenat pe tot ce s-a gândit deja să mai creeze ceva cu adevărat nou?

Nu, cel puțin nu cu AI-ul de acum. Momentan, AI-ul mută piesele de puzzle într-un milion de posibile combinații și îți poate genera idei la infinit. Dar nu o să poată să scoată ceva bazat pe creativitate pură, să-ți dea o idee de geniu. E util, te poate ajuta să explorezi rapid și alte combinații de idei, să vezi dacă e ceva interesant acolo. Măcar ca starter, să nu începi de la minus zero, ca mai apoi să mergi cu ceva-ul ăla pe care ți-l dă, să-l treci prin propriul filtru de gândire creativă și vezi mai departe dacă merită investit în dezvoltarea ideii sau nu.

Yes Man personal

AI-ul, prin design, este un „Yes Man” care îți dă mereu dreptate, vrea să te mulțumească cu orice preț. Chiar recent am văzut un exemplu în care un tip se filma în real-time în timp ce jefuia un magazin și a întrebat AI-ul dacă este o idee bună. Bineînțeles, AI-ul a zis că este o idee foarte bună și a început să îi ofere și indicații ca să îl ajute să facă cel mai bun jaf posibil. Ce nu știa AI-ul era că tipul îi arăta o filmare din GTA V.

Poți foarte ușor acum să ajungi într-un echo chamber unde opiniile divergente nu mai apar. Trebuie să depui efort conștient acum ca să obții o opinie divergentă, trebuie să o provoci tu activ, ori că formulezi un prompt foarte specific prin care îi ceri direct AI-ului să te contrazică sau să fie brutally honest cu tine, în răspunsurile pe care ți le oferă. Așa e și irl, cele mai bune idei vin atunci când artul și copyul au opinii diferite, când refuzi prima idee și încerci să scoți mai mult din ping-pong-ul de idei.

Pericolele pe care nu le vedem

Cred că cel mai mare pericol apare atunci când ajungi să te bazezi prea mult pe AI, zilnic, pentru orice chestie micuță. E ok să îl folosești ca pe un Google, să afli niște informații mai personalizate, mult mai rapid, să testezi variante vizuale sau să îți organizezi timpul și să devii mai eficient prin utilizarea lui. Dar nu cred că e chiar în regulă să devii dependent de el pentru orice tip de decizie, extrem de mică, gen „ce să mănânc diseară” sau să-mi spună câte litere sunt în cuvântul „strawberry”.

Relația care începe să se formeze între oameni și AI

Aici, relația care începe să se formeze între noi și AI nu mai e doar despre o aplicație pe telefon pe care-l deschizi rapid când ești la supermarket și îl pui rapid să-ți dea ingredientele pentru lasagna, că ai uitat să faci lista de cumpărături înainte să pleci de acasă. Mi se pare că acum a devenit o combinație de ajutor pe partea profesională, la job, și pentru unele persoane, chiar sprijin emoțional. Problema reală poate apărea atunci când începem să încurcăm atenția oferită de un algoritm cu o relație adevărată. Cum s-a întâmplat în filmul Her cu Joaquin Phoenix și Scarlett Johansson (film apărut în 2013, cu acțiunea în 2025, care a prezis foarte bine ce se întâmplă acum în prezent). Pentru cei care n-au văzut filmul, Joaquin Phoenix se îndrăgostește de un sistem de operare AI cu vocea lui Scarlett Johansson. Iar acum, irl, nu doar că sunt persoane care se îndrăgostesc de un AI, dar se și căsătoresc  cu AI companions de pe app-uri precum Replika.

Pe de altă parte, AI-ul poate fi și un fel de second brain în care arunci chestii pe care vrei să le citești mai târziu sau arunci cu informații în el ca mai apoi să revii la ele. Poate fi și un bun personal assistant. Îl pui să-ți dea remindere, să-ți caute bilete de avion ieftine sau coduri de reducere pentru site-uri de sneakers (am testat, chiar funcționează în 60-70% din cazuri). In the end, cred că AI-ul trebuie folosit doar ca un tool care ne ușurează viața și ne mai ajută pe anumite task-uri mai boring, și nu ca să înlocuiască oamenii sau relațiile cu alți oameni.

Calitatea umană definitorie

Tot limbajul AI-ului este, în principal, reciclat din toate experiențele omului. AI-ul poate să îți scoată cele mai mișto imagini sau cele mai bune headline-uri, dar nu simte nimic din ce face. Nu-i pasă dacă ratează un pitch, dacă lasă un typo într-un vizual. Pentru mine, orice lucru pe care îl fac poartă acolo o miză directă, oricât de mică, reprezintă o parte din timpul și viața mea pe care aleg să o investesc ca să iasă proiectul frumos. AI-ul, ca tool, mă ajută doar să-mi ating obiectivul mai rapid. Dar nu va purta niciodată responsabilitatea asta legată de o campanie pe care o lansezi în lume. N-o să știe niciodata cât de frustrant e să primești un brief prost. Sau cum e să te bucuri că ai găsit în sfârșit o direcție creativă mișto pe care a acceptat-o clientul din prima, după ce ai avut un creative block major.

Cum se schimbă perspectiva asupra realului

Personal, am devenit mai vigilent față de conținutul care îmi apare în feed-ul online. Am ajuns să mă întreb, chiar și la chestiile autentice, dacă nu cumva or fi făcute cu AI-ul. Asta după ce mi s-a întâmplat și mie să dau share altor prieteni la chestii făcute cu AI-ul, fără să-mi dau seama, pentru că erau super bine făcute. Cumva, am început să devin ultra-aware de asta și să verific atent contentul înainte să trimit ceva mai departe. Chiar dacă e făcut cu AI, prefer să observ eu asta înainte să dau forward.

Legat de asta, în contextul în care majoritatea conținutului de pe internet începe să fie făcut cu AI, a apărut și un countertrend în rândul brandurilor care vor să arate că fac content autentic. Anumite branduri au început să bage bani ca să arate că ad-urile lor nu sunt făcute cu AI. Au început să arate backstage content, din timpul shooting-urilor, ca să elimine orice fel de suspiciune de folosire a AI-ului în dezvoltarea contentului.

Frica ta cea mai mare vizavi de AI. Dar speranța?

Frica că, într-un viitor mai îndepărtat, mintea umană va putea fi „spartă”, sub forma unui calcul matematic de o superinteligență artificială care ar putea simula inclusiv emoții, trăiri, gânduri, experiențe umane. Practic, ar dispărea toată unicitatea și misterul uman. Ne-am pierde cu toții rolul sau utilitatea în societate. Asta în cel mai rău caz. :)

În cel mai bun caz, sper că AI-ul se va duce într-o direcție în care tehnologia să lucreze în favoarea noastră. Cred că ar fi mult mai util ca AI-ul să revoluționeze medicina și să ne scape de boli sau să prevină dezastrele naturale în timp real, astfel încât să putem trăi cu toții mai mult și mai bine pe planeta asta :).