AI-ul ne-a lăsat doar cu ultima dorință a duhului din lampă. Nu mai avem voie să o irosim, avertizează Yuval Noah Harari, într-un interviu recent pentru The Economist.
Inevitabilul care ar putea fi oprit
Conversația a pornit de la o paralelă cu niște declarații recente ale lui Elon Musk. Musk vede un viitor în care AI-ul va depăși net inteligența umană în doar 10 ani și va prelua complet controlul lumii. Harari este de acord cu premisele și ritmul de dezvoltare, dar atacă ideea de inevitabilitate. Să zici că aceste lucruri sunt inevitabile este, în viziunea lui, doar o metodă convenabilă prin care liderii din Silicon Valley scapă de responsabilitate.
"Nu sunt de acord că este inevitabil. Auzi des că este inevitabil de la oamenii care conduc această revoluție, pentru că asta îi scutește practic de orice responsabilitate. Dacă vom continua cu ritmul actual de accelerare a cursei AI, da, acesta va fi rezultatul în 10 ani: AI-urile vor prelua controlul. Dar nu este inevitabil. Încă suntem la cârmă în 2026 și este decizia noastră ce facem acum, iar asta e crucial", spune Harari.
"Banii înseamnă încredere", amintește Harari. Istoria financiară a lumii a fost o rafinare și o complicare a mecanismelor de încredere, până în punctul în care astăzi abia dacă mai există oameni care să înțeleagă pe deplin piața obligațiunilor.
"Pentru AI, este ușor. Așa că, din ce în ce mai mult, oamenii vor da AI-urilor controlul deciziilor financiare. AI-urile vor inventa instrumente financiare mult mai sofisticate decât obligațiunile sau acțiunile, iar noi nu le vom mai putea înțelege".
În ecosistemul financiar de azi, algoritmii de tranzacționare de înaltă frecvență (High-Frequency Trading) domină deja piața globală, luând decizii matematice în fracțiuni de secundă pe care brokerii umani nu le mai pot bloca eficient. Saltul de la tranzacționarea automată la delegarea inventării unor produse financiare pur sintetice, de neînțeles pentru creierul uman, este unul foarte scurt.
Mai multă informație, prea puțină înțelepciune
Harari spune că îl irită platformele care intervin nesolicitat să-l ajute să scrie un e-mail sau deepfake-urile din mediul online cu clona sa digitală ținând discursuri pe care nu le-a aprobat vreodată. Istoricul nu cere, însă, oprirea dezvoltării AI-ului, ci încetinirea vitezei în numele responsabilității și siguranței democratice.
La nivel existențial, inteligența artificială s-ar putea să ne facă cel mai mare favor. Timp de milenii, ne-am definit condiția superioară prin inteligență. Ne consideram speciali pentru că știam să jucăm șah, să organizăm bugete și să facem profit. Acum, o mașinărie le face mai bine. Va trebui, deci, să regăsim cu adevărat esența umană.
"E ca și cum am fi avut un duh în lampă care ne-a dat 100 de dorințe. Am folosit 99 dintre ele. Lumea nu e într-o stare prea bună. Ne-a mai rămas o ultimă dorință. Trebuie să ne gândim foarte bine pentru ce folosim această dorință, iar asta înseamnă înțelepciune. Deci, AI-ul ar putea fi catalizatorul unei revoluții spirituale a umanității pur și simplu pentru că ne forțează să ne gândim serios la ce înseamnă să fii om. Sapă mai adânc și încearcă să afli: deci, cine ești tu cu adevărat, dacă nu este vorba despre a juca șah și a face bani?", spune Harari.
Ecosistemul tech modern s-a axat pe viteză, acumulare de date, informații și eficiență, dar aproape deloc pe înțelepciunea folosirii lor. Societatea va fi forțată să treacă printr-o schimbare de paradigmă privind scopul muncii și al vieții.
