Dacă până acum priveam AI-ul ca pe o unealtă mai deșteaptă de tip copy-paste, Yuval Noah Harari crede că acea etapă s-a încheiat: AI nu mai e un instrument, e un agent. Unul care nu doar că scrie mai bine decât oamenii, dar începe să traducă realitatea prin cuvinte pe care nu noi le-am inventat.
Autorul "Sapiens Scurtă istorie a omenirii" a vorbit la Davos despre această nouă etapă a omenirii, care sigur va ocupa capitole importante în istoriile viitorului.
Noile profeții ale lui Harari
Într-o discuție care a avut loc recent la Davos, istoricul Yuval Noah Harari analizează impactul AI în evoluția societății umane.
Oamenii s-au definit mereu prin capacitatea de a gândi în cuvinte. Dar acum, când AI-ul stăpânește limbajul mai bine decât majoritatea oamenilor, sunt pe cale să piardă controlul asupra sistemelor de operare ale civilizației: legile, religiile și, implicit, cultura.
AI-ul nu este o unealtă
Spre deosebire de un cuțit (care face doar ce vrei tu), AI poate învăța, se poate schimba și poate lua decizii autonome. Harari compară AI cu un „cuțit care decide singur dacă taie salata sau comite o crimă”.
Dacă definim gândirea ca fiind procesul de ordonare a cuvintelor și argumentelor, atunci AI-ul deja gândește mai eficient decât noi. Tot ce este construit din cuvinte (sisteme legale, texte religioase, literatură) poate fi preluat integral de algoritmi.
Religia și legea se bazează pe texte. Când cel mai mare expert în texte sfinte sau în jurisprudență devine un AI, autoritatea umană se prăbușește.
Până acum, conflictul dintre regulile scrise și sentimentul uman era unul intern. Acum, acest conflict devine extern: mașina deține litera, omul rămâne (teoretic) cu spiritul/simțirea.
Harari menționează că AI a început deja să creeze concepte noi, cum ar fi termenul „watchers” pentru oameni, semn că nu mai suntem singurii creatori de sens.
Impactul în domeniile creative
Creativitatea, așa cum o înțelegem în publicitate, design sau literatură, este vizată direct de această stăpânire a cuvintelor:
Hacking-ul sistemului de operare uman:
Limbajul este codul prin care operăm. AI-ul a învățat să spargă acest cod pentru a manipula, a convinge și a crea povești care par mai reale decât realitatea.
Producția gândurilor:
AI nu doar că ajută la creație, ci produce în masă combinații noi de simboluri și imagini, depășind viteza de reacție a oricărui departament de creație uman.
Identitatea prin simțire, nu prin text:
Harari avertizează că, dacă industriile creative continuă să se bazeze doar pe jongleria cu cuvinte și imagini, vor deveni irelevante. Singura ancoră rămasă este simțirea non-verbală – experiența pe care AI-ul o poate descrie perfect, dar pe care nu o poate trăi.
Suntem în momentul în care copy-ul a fost delegat mașinii. Întrebarea pentru creativi nu mai este „cum scriem?”, ci „ce mai simțim?” într-o lume în care cuvintele nu le mai aparțin în exclusivitate.
