Ce naște inteligența fără înțelepciune? Zgomot informațional, crede Yuval Noah Harari. În cadrul unei discuții filmate la Zagreb, istoricul și filosoful Yuval Noah Harari vorbește despre criza în care se află umanitatea. AI-ul este începutul unei epoci, dar poartă și însemnele multor sfârșituri.
Inteligență versus înțelepciune
Yuval Harari crede că entitățile cele mai inteligente (oamenii și, în curând, AI-ul) sunt paradoxal cele mai predispuse la deziluzii. Inteligența este capacitatea de a rezolva probleme, dar înțelepciunea este capacitatea de a alege ce probleme merită rezolvate.
Lumea este inundată de informație reziduală. Harari argumentează că deciziile proaste ale oamenilor deștepți nu vin dintr-o lipsă de date, ci din faptul că sunt hrăniți cu informații false care distorsionează realitatea.
Harari descrie democrația ca fiind un proces de dialog, în timp ce dictatura este un monolog. Iar tehnologia actuală, prin algoritmii de polarizare, distruge posibilitatea conversației.
Cine deține controlul?
Pentru a înțelege prioritățile unei societăți, nu trebuie să citim poezie, ci bugetul de stat. În primele decenii ale secolului XXI, pentru prima dată în istorie, bugetele de sănătate au depășit global bugetele militare, un semn al ordinii mondiale care acum se prăbușește. Invazia Rusiei în Ucraina este marcată ca o revenire la imperialismul secolului XIX (cucerire și anexare).
Revenind la AI, Harari vede această entitate sintetică ca pe o formă de inteligență străină care poate prelua controlul asupra sistemelor financiare și politice, operând după o logică pe care oamenii s-ar putea să nu o mai înțeleagă. Statele care vor domina tehnologia AI vor controla restul lumii, la fel cum puterile industriale au dominat globul în secolul XIX.
Istoricul observă o tendință de auto-centrare a durerii, unde națiunile își simt doar propria suferință și devin incapabile de empatie față de „celălalt”, ceea ce blochează orice soluție de pace.
