Avem impresia că natura devine din ce în ce mai accesibilă, nu-i așa? Dacă ne uităm la tendințele din social media, peste tot în lume, există cu siguranță indicii care ne pot face să credem că tot mai mulți oameni își doresc să petreacă timp în aer liber. Dar cu ce preț? Cum păstrăm mediul curat și cum continuăm să transformăm conștientizarea în comportamente sănătoase? Sunt câteva întrebări care îl preocupă pe Pedro Lacaz Amaral, CEO Gear Tips, Brazilia, membru al juriului Festivalului de Film Alpin 2026, care se întâmplă zilele acestea la Brașov, Râșnov și Bușteni.
"Există creatori de conținut și influenceri digitali excelenți, care tratează cu foarte multă seriozitate educația, siguranța și responsabilitatea față de mediu. Dar există și foarte mult conținut incomplet, simplificat excesiv sau prezentat fără suficient context în ceea ce privește pregătirea, riscurile, impactul asupra mediului și comportamentul responsabil", spune Pedro.
Este important să îi învățăm pe oameni că acțiunile lor afectează traseele, fauna sălbatică, apele, vegetația și ceilalți vizitatori atunci când se află în natură. Dar sustenabilitatea nu ar trebui să se oprească atunci când părăsim traseul, spune Pedro. Modul în care brandurile își folosesc influența pentru a încuraja alegeri mai bune și felul în care sustenabilitatea își poate recâștiga respectul din partea clienților sunt doar câteva dintre subiectele pe care le-am abordat în interviul de mai jos.
Povestea din spatele Gear Tips
Gear Tips a fost creat în 2016, dar relația mea cu lumea activităților în aer liber a început mult mai devreme. Am început să fac escaladă la începutul anilor ’90 și lucrez profesional în industria outdoor din 1998.
Timp de aproximativ 25 de ani, până în 2024, am lucrat direct cu branduri internaționale de outdoor în Brazilia, printre care Deuter, CamelBak și Sea to Summit, prin distribuție, dezvoltarea pieței și management de brand. Acest lucru mi-a oferit oportunitatea de a urmări foarte îndeaproape evoluția pieței outdoor, a echipamentelor, a consumatorilor și a culturii activităților în aer liber din Brazilia.
Gear Tips a început inițial ca o platformă de conținut axată pe echipamente și cunoștințe despre activitățile în aer liber, dar, în timp, a evoluat într-un proiect mult mai amplu. Astăzi, îl văd ca pe un ecosistem educațional cu un scop simplu: să inspire, să conecteze și să ofere oamenilor instrumentele necesare pentru a se bucura de natură, precum și profesioniștilor care fac posibile aceste experiențe.
Lucrăm prin conținut, cursuri, evenimente, formare profesională și inițiative legate de siguranță, sustenabilitate și cultura activităților outdoor.
Cât de mult s-a schimbat industria outdoor în ultimii 25 de ani
În ultimii 25 de ani, accesul s-a schimbat radical. În Brazilia și în întreaga lume, oamenii au acum un acces mult mai ușor la informații, echipamente și oportunități de a călători, atât în interiorul țării, cât și în străinătate. Activități și destinații care odinioară necesitau foarte multe cunoștințe specializate pentru a fi descoperite au devenit mult mai accesibile.
Este o transformare pozitivă, deoarece mult mai mulți oameni sunt inspirați să descopere natura. În același timp, cred că una dintre cele mai mari provocări ale zilelor noastre este faptul că accesul și inspirația au crescut mai repede decât pregătirea și educația.
Social media este un bun exemplu. A jucat un rol extraordinar în încurajarea oamenilor să descopere trasee, munți și activități în aer liber. Dar inspirația nu oferă neapărat și cunoștințele necesare pentru a practica aceste activități în siguranță și în mod responsabil.
Există creatori de conținut și influenceri digitali excelenți, care tratează cu foarte multă seriozitate educația, siguranța și responsabilitatea față de mediu. Dar există și foarte mult conținut incomplet, simplificat excesiv sau prezentat fără suficient context în ceea ce privește pregătirea, riscurile, impactul asupra mediului și comportamentul responsabil.
Așadar, din punctul meu de vedere, una dintre principalele provocări ale industriei outdoor de astăzi nu mai este pur și simplu să îi ajute pe oameni să ajungă în natură. Este să îi ajute să ajungă acolo mai bine pregătiți – din punct de vedere tehnic, fizic, mental și al responsabilității față de mediu.
Creșterea activităților recreative în aer liber este un lucru pozitiv. Responsabilitatea noastră acum este să ne asigurăm că educația crește în același ritm.
Cele mai importante discuții din acest moment
Pentru mine, una dintre cele mai importante discuții este despre cum putem dezvolta activitățile în aer liber fără să distrugem tocmai locurile care îi atrag pe oameni. Trebuie să vorbim despre educarea vizitatorilor, impactul asupra mediului, calificarea profesioniștilor, managementul riscurilor și responsabilitatea companiilor, ghizilor, sportivilor, evenimentelor și comunităților outdoor.
O altă discuție importantă este diferența dintre a le spune pur și simplu oamenilor să „protejeze natura” și a-i învăța efectiv cum să se comporte în mediile naturale. Conștientizarea este importantă, dar educația trebuie să transforme valorile în decizii practice.
Cele mai dificile obstacole în educarea oamenilor
Există o conștientizare tot mai mare a problemelor de mediu în Brazilia, în special în rândul oamenilor care au deja o legătură cu natura și cu activitățile în aer liber. Totuși, cred că cea mai mare provocare este transformarea conștientizării în comportamente de zi cu zi.
Desigur, este important să îi învățăm pe oameni cum acțiunile lor afectează traseele, fauna sălbatică, apa, vegetația și ceilalți vizitatori atunci când se află în natură. Dar sustenabilitatea nu se poate opri atunci când părăsim traseul.
De fapt, poate că partea cea mai importantă se întâmplă în viața noastră de zi cu zi, pentru că acolo ne petrecem cea mai mare parte a timpului și acolo facem cele mai multe alegeri. Ce cumpărăm, ce mâncăm, cum gestionăm deșeurile, ce companii susținem și ce produse alegem pot avea un impact asupra mediului mult mai mare decât cele câteva zile pe care le petrecem anual făcând drumeții, escaladă sau camping.
De aceea, la Gear Tips, am extins treptat discuția dincolo de practicile outdoor. Producem conținut despre subiecte precum compostarea, sistemele agroforestiere și consumul mai responsabil, promovând în același timp echipamente și branduri outdoor care încearcă în mod real să își reducă impactul asupra mediului.
Pentru mine, a-i educa pe oameni să iubească natura înseamnă și să îi ajutăm să înțeleagă că relația lor cu natura continuă și atunci când se întorc acasă. Scopul nu este doar să creăm utilizatori mai responsabili ai spațiilor naturale, ci să îi încurajăm pe oameni să facă alegeri mai bine informate în diferite domenii ale vieții lor.
Provocările activităților outdoor în Brazilia
Una dintre cele mai mari provocări este creșterea rapidă a activităților outdoor fără o dezvoltare la fel de rapidă a infrastructurii, educației și managementului vizitatorilor. În destinațiile populare vedem din ce în ce mai multă eroziune a traseelor, scurtături, deșeuri, supraaglomerare și presiune asupra mediilor sensibile.
Incendiile reprezintă, de asemenea, o problemă importantă în multe regiuni.
O altă preocupare este profesionalizarea. Activitățile în aer liber implică riscuri reale, iar îmbunătățirea calificării ghizilor, instructorilor și organizațiilor este esențială.
Pentru mine, conservarea, educația și siguranța sunt profund interconectate. Un vizitator sau un profesionist bine pregătit ia, de obicei, decizii mai bune atât pentru oameni, cât și pentru mediu.
Programele de dezvoltare Gear Tips
Leave No Trace este un program educațional axat pe învățarea unor metode prin care oamenii își pot reduce impactul atunci când vizitează mediile naturale. Ceea ce apreciez cel mai mult la Leave No Trace este faptul că merge mult dincolo de o listă de principii sau reguli. Este vorba despre educație, luarea deciziilor și înțelegerea consecințelor alegerilor noastre.
La Gear Tips, Leave No Trace nu se limitează la cursurile pe care le oferim. A devenit parte din modul în care ne gândim activitățile, comunicarea și experiențele pe care le creăm. Desigur, oferim cursuri specifice Leave No Trace prin Programa CAPACITAR (programul de dezvoltare profesională Gear Tips). Dar încercăm să integrăm aceste concepte și în alte cursuri, evenimente, articole, videoclipuri și discuții cu comunitatea outdoor. Și încercăm să mergem dincolo de Leave No Trace.
De exemplu, lucrăm pentru a reduce și compensa impactul asupra mediului al propriilor noastre activități, inclusiv prin compensarea emisiilor de carbon asociate anumitor programe și evenimente. De asemenea, discutăm despre deșeuri, consum responsabil, alegeri în materie de echipamente și alte metode practice de reducere a impactului.
Prin Programa CAPACITAR, oferim instruire nu doar în Leave No Trace, ci și în primul ajutor în zone izolate, gătit în aer liber, managementul riscurilor, standarde tehnice și alte competențe importante pentru profesioniștii din domeniul outdoor. În ultimii ani, sute de profesioniști au participat la programele noastre organizate fizic în întreaga Brazilie, în timp ce alte mii de persoane au fost atinse prin educația online.
Obiectivul nostru este să consolidăm comunitatea profesioniștilor din domeniul outdoor, dar și să încurajăm o cultură mai largă în care siguranța, calitatea, educația și responsabilitatea față de mediu sunt tratate ca probleme interconectate. Pentru mine, Leave No Trace nu este, așadar, doar unul dintre cursurile pe care le oferim. Este unul dintre fundamentele care ghidează modul în care privim educația outdoor în ansamblu.
Festivalul de Film Alpin din România
În primul rând, sunt foarte bucuros că am fost invitat să fac parte din juriu. Festivalurile de film montan sunt puncte extraordinare de întâlnire între cinematografie, cultura activităților în aer liber, problemele de mediu și poveștile oamenilor.
Prin filmele pe care am început deja să le văd, am descoperit aspecte ale României despre care știam foarte puține, în special pădurile, comunitățile rurale și cultura montană. Sunt foarte curios să descopăr Carpații, să întâlnesc oameni din comunitatea outdoor din România și să înțeleg mai bine relația pe care românii o au cu munții și pădurile lor. Și, bineînțeles, aștept cu nerăbdare discuțiile care au loc în jurul filmelor. De multe ori, aceste conversații sunt la fel de valoroase ca proiecțiile în sine.
Brandurile outdoor și planeta
Brandurile outdoor au o responsabilitate aparte, deoarece influențează mult mai mult decât deciziile de cumpărare. Ele influențează și modul în care oamenii gândesc despre natură, aventură și consum. Desigur, inițiativele legate de produse sunt importante. Folosirea pufului certificat RDS, dezvoltarea produselor bluesign® sau apartenența la organizații precum Fair Wear Foundation reprezintă pași importanți, la fel ca îmbunătățirile în ceea ce privește trasabilitatea, durabilitatea, posibilitatea de reparare și soluțiile pentru finalul ciclului de viață al produselor.
Dar cred că brandurile trebuie să meargă dincolo de discuțiile despre sustenabilitatea produselor lor. Mulți consumatori ajung să vadă certificările și afirmațiile despre mediu pur și simplu ca parte a unei strategii de marketing, astfel că provocarea este să demonstrezi că angajamentul este real și depășește comunicarea. Brandurile își pot folosi influența și pentru a încuraja alegeri mai bune în viața de zi cu zi: să consumăm mai puțin, să reparăm în loc să înlocuim, să avem mai multă grijă de echipamente, să ne gândim la deșeuri, călătorii și la impactul mai larg al deciziilor noastre.
Pentru ca acest lucru să funcționeze, trebuie să existe consecvență și autenticitate. Oamenii observă rapid atunci când sustenabilitatea este folosită în principal pentru a obține vizibilitate. Un angajament real ar trebui să se reflecte în produse, practici interne, parteneriate și comunicare.
Cred că brandurile pot juca un rol foarte important atunci când îi ajută pe oameni să ia decizii mai conștiente, atât în natură, cât și în viața de zi cu zi.
Cel mai frumos secret al naturii din Brazilia
Cred că unul dintre lucrurile pe care oamenii din afara Braziliei îl subestimează uneori este diversitatea extraordinară a peisajelor și ecosistemelor pe care le avem. Brazilia are șase mari biomuri terestre: Amazonul, Pădurea Atlantică, Cerrado, Caatinga, Pantanal și Pampa. Sunt foarte diferite unele de altele, nu doar în ceea ce privește peisajul, ci și clima, vegetația, fauna și modul în care oamenii trăiesc și interacționează cu natura.
Caatinga, de exemplu, este un mediu semiarid, cu vegetație adaptată perioadelor lungi de secetă, și este singurul biom întâlnit exclusiv în Brazilia. Brazilia are, de asemenea, 74 de parcuri naționale, care protejează peisaje foarte diferite de-a lungul țării. Iar uneori natura este mult mai aproape de orașele noastre decât își imaginează oamenii.
În Rio de Janeiro, Parcul Național Tijuca protejează aproape 4.000 de hectare de Pădure Atlantică în mijlocul orașului. ICMBio îl descrie drept cea mai mare pădure urbană din lume replantată de oameni.
Dar poate că unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale Braziliei în ceea ce privește activitățile outdoor este faptul că Brazilia este și o țară a munților. La nivel internațional, oamenii se gândesc de obicei mai întâi la Amazon și la plajele noastre, dar avem și peisaje montane extraordinare. Munții din zona Pădurii Atlantice sunt deosebit de speciali pentru mine.
Serra do Mar, Serra da Mantiqueira, Serra da Bocaina și Serra dos Órgãos combină păduri dense, cascade, pereți de granit, creste înalte și o biodiversitate extraordinară. În unele zone montane ale Pădurii Atlantice, poți petrece ore întregi mergând prin pădure densă și, în cele din urmă, să ajungi pe o creastă stâncoasă expusă, de unde ai priveliști extraordinare. Acest contrast dintre pădurea tropicală și peisajele montane este unul dintre lucrurile pe care le consider cele mai speciale în ceea ce privește natura Braziliei. Cultura outdoor braziliană este mult mai diversă decât își imaginează majoritatea oamenilor din afara țării.
Diferența fundamentală dintre Europa și America de Sud
Este dificil să generalizăm, deoarece atât Europa, cât și America de Sud sunt extrem de diverse, dar o diferență pe care o observ frecvent este nivelul infrastructurii și modul în care acesta influențează experiența în natură. În multe regiuni montane europene există o tradiție îndelungată a traseelor marcate, cabanelor montane, cluburilor alpine, sistemelor de salvare și structurilor bine stabilite pentru gestionarea vizitatorilor.
Acest lucru creează o relație foarte organizată cu muntele și, în multe locuri, le permite oamenilor să aibă acces la natură beneficiind de o rețea puternică de sprijin. În multe zone din America de Sud, experiențele outdoor necesită încă un grad mai mare de autonomie. Distanțele pot fi mult mai mari, infrastructura este adesea mai limitată, iar accesul poate fi mai puțin structurat. Acest lucru schimbă modul în care oamenii se pregătesc, își planifică activitățile și se deplasează prin peisaj. În Brazilia, însă, lucrurile s-au schimbat semnificativ. O inițiativă importantă este Rede Brasileira de Trilhas de Longo Curso, rețeaua braziliană de trasee lungi, care lucrează pentru conectarea traseelor din întreaga țară și organizarea lor ca parte a unui sistem mai amplu.
Ideea depășește zona recreativă: aceste trasee pot conecta peisaje protejate, pot sprijini conservarea, pot încuraja turismul sustenabil și pot crea oportunități pentru Sistemul Național de Trasee – Sintrilhas, extinzând această abordare la planificarea, gestionarea, recunoașterea și promovarea traseelor din între comunitățile aflate de-a lungul rutelor.
În 2026, Brazilia a creat oficial și Sistemul Național de Trasee – Sintrilhas, extinzând această abordare la planificarea, gestionarea, recunoașterea și promovarea traseelor din întreaga țară. Nu consider că unul dintre modele este mai bun decât celălalt. Europa a construit de-a lungul mai multor generații o cultură montană și o infrastructură extraordinare, în timp ce America de Sud are încă vaste zone izolate, în care sentimentul de sălbăticie este foarte prezente.
Țări precum Brazilia dezvoltă sisteme de trasee mai bine structurate, încercând în același timp să păstreze această conexiune cu peisajele naturale. Cred că avem multe de învățat unii de la ceilalți, mai ales când vine vorba despre găsirea unui echilibru între acces, siguranță, conservare, dezvoltare locală și păstrarea caracterului sălbatic al locurilor naturale.
