70 de oameni au ales să iasă din rutină și să parcurgă pe jos cel puțin 150 de kilometri în 10 zile, într-un studiu care urmărește efectele fizice și emoționale ale unei provocări asumate.
Suntem obișnuiți să vorbim despre stres ca despre ceva de care trebuie să scăpăm. Să-l reducem, să-l gestionăm, să-l ținem sub control. Dar ce se întâmplă atunci când alegem, voluntar, să ne expunem unei provocări? Uneia cu un început, un parcurs și un final clar?
MedLife a pornit de la această întrebare și a transformat-o într-un experiment desfășurat pe Via Transilvanica. În perioada august-septembrie 2026, 70 de oameni au participat în mod voluntar la primul studiu observațional despre impactul mersului pe jos asupra sănătății, asumându-și o provocare concretă: minimum 150 de kilometri parcurși pe jos, pe Via Transilvanica, în cel puțin 10 zile.
Studiul observațional a fost construit în jurul conceptului de „Stres Bun” sau eustres - o formă de stres benefic, care apare atunci când organismul este expus unei provocări suficient de intense pentru a activa mecanismele de adaptare, dar aflată în limitele pe care le poate gestiona. Iar mersul susținut în natură, pe distanțe lungi și pe mai multe zile, oferă un context concret în care această idee poate fi observată.
Nu este o campanie în care oamenii doar vorbesc despre o experiență. Ei o trăiesc.
Înainte și după traseu, participanții trec prin analize de sânge și evaluări aprofundate, pentru ca experiența lor să poată fi privită atât prin lentila cercetării, cât și prin cea a poveștilor personale. Rezultatele finale vor fi prezentate la începutul lunii noiembrie, odată cu lansarea unui documentar dedicat proiectului.
De la o problemă de zi cu zi la o provocare de 150 de kilometri
Ideea proiectului a pornit de la un paradox: știm că mișcarea este importantă pentru sănătate, dar stilul nostru de viață ne ține din ce în ce mai mult pe scaun. Iar atunci când vorbim despre mersul pe jos, ne gândim în primul rând la beneficiile fizice.
Un studiu de percepție realizat de Unlock Research pentru MedLife în mai 2026 arată că 56% dintre români își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos. 26% spun că merg frecvent pe jos pe distanțe mai lungi și doar 12% obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură, deși cei care o fac declară un nivel mai ridicat de energie și o stare de bine accentuată.
MedLife și-a propus să schimbe perspectiva, punând o întrebare mai puțin obișnuită: poate o provocare fizică asumată să aibă efecte și asupra felului în care ne simțim și ne adaptăm?
De aici apare „Stresul Bun”.
„Există un stres care ne consumă. Dar există și un stres care ne crește.”
Este premisa de la care pornește proiectul MedLife.
Laboratorul nu este într-un cabinet. Este pe Via Transilvanica
Pentru ca ideea să poată fi trăită cu adevărat, MedLife a dus studiul într-un loc în care mersul, natura, efortul și ieșirea din rutină fac parte din experiență: Via Transilvanica, unul din cele mai importante trasee de lungă distanță din Europa.
Via Transilvanica devine, astfel, mai mult decât decorul unei campanii. Devine cadrul unei cercetări dedicate înțelegerii modului în care mersul pe jos pe distanțe lungi, într-un mediu natural, influențează sănătatea fizică și emoțională.
Cercetarea urmărește să compare starea psiho-emoțională, nivelul de energie și percepția asupra stresului înainte și după parcurgerea celor 10 zile de mers pe jos, alături de indicatori relevanți pentru sănătatea fizică și mecanismele de adaptare ale organismului la efort și la „stresul bun”.
Toate analizele și evaluările au fost oferite gratuit participanților. Iar cei care au reușit să ducă la capăt cele 10 zile au primit și acces gratuit la testarea genetică Longevity100+, sub sloganul „Unlock more life”.
70 de oameni, nu 70 de personaje de campanie
Poate cea mai importantă diferență a proiectului este că studiul nu a fost construit în jurul unei demonstrații abstracte. În centrul lui sunt oameni care chiar au ales să treacă prin experiență.
Interesul pentru proiect a confirmat că această provocare a avut rezonanță: obiectivul inițial de înscrieri a fost atins în primele 24 de ore, iar numărul de locuri a fost suplimentat până la 200. Dintre aceștia, 70 au îndeplint criteriile de participare și au pornit în această provocare.
70 de participanți cu povești și motivații diferite. Numitorul comun a fost, însă, alegerea de a ieși, pentru o perioadă, din ritmul obișnuit și de a renunța la o parte din confortul și stimulii vieții cotidiene.
Oboseala, efortul, imprevizibilul și ieșirea din mediul familiar au devenit parte din experiență.
Iar tocmai aici apare una dintre ideile interesante ale proiectului: stresul bun nu este ceva ce li se întâmplă oamenilor. Este ceva ce oamenii aleg.
Un narativ construit la intersecția dintre experiență, storytelling și știință
Campania de comunicare a pus în oglindă două perspective asupra stresului bun: ce trăiesc oamenii și ce poate observa și măsura medicina. Timp de 10 zile, conversația despre stresul bun a pornit direct de pe Via Transilvanica, cu tot ce a presupus experiența: efort, momente dificile, adaptare, evaluări medicale și povești personale. Înainte să pornească pe traseu, participanții au primit de la medicii MedLife o prescripție medicală neobișnuită: o doză controlată de Stres Bun, susținută de știință și administrată în premieră, în afara unui cabinet medical. Din teren, au venit video bites, testimoniale și interviuri, ca sursă principală de content, astfel încât parcursul participanților și componenta de cercetare au putut fi urmărite în paralel.
În media, proiectul a pus accentul pe educație și awareness în jurul conceptului de stres bun și al beneficiilor asociate acestuia, cu argumente susținute de date, cercetare și opiniile medicilor MedLife. Componenta de media relations a oferit context medical unui concept încă puțin familiar publicului și l-a adus într-o conversație relevantă despre sănătate, mișcare și wellbeing.
Campania a fost amplificată și prin influenceri (Dana Rogoz, Mihai și Elwira Petre, Bogdan Techeș și Alex Dima), care au tradus ideea de stres bun prin propriile experiențe cu efortul, ieșirea din zona de confort, și raportări la provocări. Alex Dima a trecut din rolul de creator în cel de participant, parcurgând traseul și întregul protocol de evaluare al studiului.
Pe canalele owned de Social Media MedLife, conversația continuă într-un registru mai accesibil, pornind de la experiențele participanților și de la întrebările pe care proiectul le ridică despre rutină, confort, provocare și adaptare.
Iar în noiembrie, toate aceste fire se întâlnesc în documentarul dedicat proiectului, lansat odată cu rezultatele complete ale studiului. Documentarul este punctul în care oamenii, traseul, datele și poveștile personale se reunesc într-o imagine mai amplă asupra întrebării de la care a pornit totul: ce se întâmplă cu noi atunci când alegem o provocare care ne scoate din ritmul obișnuit?
Pentru că un proiect de sănătate trebuie să însemne mai mult decât o campanie
Pentru MedLife, studiul observațional despre „Stresul Bun” este și un exercițiu despre ce poate însemna astăzi comunicarea unui brand de sănătate.
Un proiect cu sens nu este doar cel care reușește să atragă atenția. Este cel care pornește de la o nevoie reală, aduce ceva nou în conversația despre sănătate și creează o experiență care poate avea relevanță și după ce campania se încheie.
De aceea, proiectul nu le spune oamenilor doar să facă mai multă mișcare. Le oferă un context în care să descopere ce înseamnă să-și asume o provocare, iar cercetarea aduce un cadru prin care această experiență poate fi înțeleasă și măsurată.
Este o diferență importantă între a comunica despre sănătate și a construi un proiect care face ceva pentru sănătate.
„Pentru noi, un proiect cu sens este un proiect care nu se termină odată cu ultima execuție de campanie sau cu ultimul material publicat. Este un proiect care lasă ceva în urmă: o întrebare nouă, o informație relevantă, o experiență pe care oamenii nu ar fi avut-o altfel sau, în cel mai bun caz, o schimbare reală în felul în care se raportează la propria sănătate. Credem că rolul unui brand de sănătate este să construiască astfel de inițiative – nu doar să vorbească despre lucruri importante, ci să creeze contexte în care oamenii să le poată înțelege și experimenta. Prin acest studiu observațional am vrut să pornim de la o întrebare relevantă pentru viața de astăzi și să o transformăm într-un proiect real, cu oameni reali, cu cercetare și cu o experiență pe care fiecare participant o trăiește în propriul ritm. Iar dacă, la final, această experiență îi face pe oameni să se gândească diferit la mișcare, la provocările pe care și le aleg și la felul în care au grijă de ei, atunci proiectul și-a atins unul dintre cele mai importante obiective: acela de a avea un impact care continuă și după ce campania s-a încheiat”, spune Ina Bădărău-Ilie, Head of Brand & Communications, MedLife Group.
Proiectul este semnat de MedLife, în calitate de inițiator și partener principal de sănătate și wellbeing, alături de Asociația Tășuleasa Social, administratorul traseului Via Transilvanica, și Unlock Research, agenția care se ocupă de implementarea studiului observațional. Demersul este amplificat prin acțiuni de PR cu ajutorul Golin Ketchum și în social media prin Nomazi Advertising.
