„Nu vreau să fiu definit de un singur personaj”, spune Darko Perić, actorul devenit cunoscut publicului internațional pentru rolul lui Helsinki din serialul „La Casa de Papel”. Cu o carieră construită în jurul unor personaje puternice, adesea aflate în zona antagonistului, Darko Perić este interesat să exploreze povești și lumi cât mai diferite. Iar una dintre cele mai recente experiențe l-a adus din nou în România, o țară care, după cum mărturisește, își are locul său în propria lui poveste de viață.
Actorul face parte din distribuția „Vacanță all inclusive”, o comedie polițistă de acțiune regizată de Radu-Matei Bărbulescu, aflat la debutul în lungmetraj. Filmul îi urmărește pe Mișu și Enzo, doi polițiști antidrog și prieteni de-o viață, a căror vacanță la mare se transformă într-o anchetă după ce descoperă pe plaja de la Vadu urmele unui transport de cocaină. Cazul îi poartă de la litoral la București și le pune prietenia la încercare. Din distribuție fac parte Pavel Bartoș, Smiley, Raluca Aprodu, Diana Cavallioti, Darko Perić, Alex Velea și Theo Zeciu.
„A fost o bucurie să lucrez în România, de data aceasta pe un platou de filmare. Am fost plăcut surprins de profesionalismul echipei, de organizare și de atmosferă. Cu Radu Bărbulescu m-am înțeles foarte bine, iar chimia dintre Pavel Bartoș și Smiley mi-a plăcut mult.”
În continuare, am vorbit cu Darko Perić despre personajul său, Ilya Vucko, despre experiența filmărilor în România, anii petrecuți aici ca student la Medicină Veterinară și despre cinematografia românească. „Vacanță all inclusive” poate fi văzut acum în toate cinematografele din România.
Dincolo de imaginea lui Helsinki, ce văd oamenii când îl cunosc pe Darko
Mulți oameni mă recunosc drept Helsinki și își imaginează ca sunt la fel de dur sau intimidant ca personajele pe care le-am jucat. De obicei, descoperă destul de repede ca omul din spatele rolului e altcineva. Tocmai de aceea îmi place să explorez roluri și lumi cat mai diferite. Nu vreau să fiu definit de un singur personaj.
Cum ai obținut rolul din "Vacanță all inclusive"
Cristian Hordilă m-a contactat; ne cunoscusem cu câțiva ani în urmă, la TIFF. Când am vorbit despre film, am simțit o legătură personala atât cu el, cat și cu proiectul. Ideea mi s-a părut proaspată și eram curios să văd cum se lucrează pe un platou românesc. România face parte din povestea mea, asa ca revenirea aici pentru un film a avut o însemnătate aparte.
Ce te-a atras la personajul Ilya Vucko
M-a atras șansa de a intra într-o poveste diferită de proiectele la care lucrasem până atunci. Când construiesc un personaj, încerc mai întâi să înțeleg ce își dorește și de ce reacționează într-un anumit fel. Nu pornesc de la eticheta de antagonist; mă interesează omul din spatele ei. Într-o comedie, dacă personajul își ia situația în serios, chiar și cand totul în jur devine absurd, umorul poate apărea firesc.
Între comedie și acțiune, cum îți adaptezi jocul actoricesc la două registre atât de diferite
Pentru mine, cheia este adaptabilitatea. Trebuie să rămâi fidel personajului, indiferent dacă scena merge spre acțiune sau comedie, dar și să fii atent la ce se întâmplă în jurul tău. Improvizația poate aduce lucruri foarte bune, atâta timp cat există măsură și nu pierzi din vedere povestea. Important este să păstrezi echilibrul și să lasi situațiile să functioneze firesc.
Filmările din România și colaborarea cu echipa
A fost o bucurie să lucrez în România, de data aceasta pe un platou de filmare. Am fost plăcut surprins de profesionalismul echipei, de organizare și de atmosferă. Îmi place să filmez și în Italia, unde există un fel de haos creativ, cu multă energie și spontaneitate. Sunt experiențe diferite. Cu Radu Bărbulescu m-am înțeles foarte bine, iar chimia dintre Pavel Bartoș și Smiley mi-a plăcut mult. Relația dintre oamenii de pe platou este esențială. A fost o experiență frumoasă și colaborarea cu Tudor Mircea, directorul de imagine.
Anii petrecuți în România, la Facultatea de Medicină Veterinară, înainte de a deveni actor: ce amintiri păstrezi și cum te-a format această experiență
Am plecat de acasă la 13 ani, iar la 18 ani am venit în România să studiez medicină veterinară. A fost o perioadă importantă din viața mea, cu oameni și experiențe care au rămas cu mine. Pe atunci nu aveam nici cea mai mică idee ca voi ajunge actor. Îmi amintesc că, în perioada studenției, am participat ca figurant la filmările unei producții a lui Sergiu Nicolaescu despre Revoluție. A fost o experiență mică, dar interesantă, mai ales privind acum în urmă. România face parte din povestea mea, iar faptul ca m-am întors aici pentru un film, de data aceasta ca actor, are o semnificație specială.
După experiența unor producții internaționale, cum percepi cinematografia românească
Cred că România și Serbia au foarte multe în comun: umorul, istoria și felul în care ne raportăm unii la alții. Balcanii sunt o regiune cu oameni și povești extraordinare, dar care uneori este privită prin stereotipuri. Mi-ar plăcea ca filmele din această parte a Europei să circule mai mult și să ajungă la publicul internațional. De aceea mă interesează coproducțiile și întâlnirile dintre cineaști. După ce am participat la multe festivaluri, inclusiv ca membru al juriului, mi-am dorit să contribui și eu la construirea unui astfel de loc. Sunt directorul Iron Gate International Film Festival (IGIFF), organizat la Kladovo, în Serbia, pe Dunăre, în zona Porților de Fier. Festivalul aduce împreună filme, cineaști și public din mai multe tari. Mi-ar plăcea ca și spectatorii din România să descopere festivalul și să-l treaca în agenda lor culturală. Mai multe informații sunt pe irongateiff.com.
Regizori români favoriți
Îmi place cinematografia românească și urmăresc cu interes ce se întâmplă aici. Radu Jude este un regizor al cărui univers mă atrage. Îmi plac și Cristian Mungiu și Corneliu Porumboiu. Nu pot spune ca am un singur regizor cu care visez să lucrez; mă interesează mai degrabă poveștile și oamenii din spatele lor. Mi-ar plăcea, de exemplu, să joc într-un film istoric. Știu ca astfel de producții sunt costisitoare, dar cred că există multe povești fascinante care ar putea fi spuse.
Ce ți-ai dori să descopere publicul din România despre tine ca actor, dincolo de rolurile negative pe care le-ai interpretat până acum
Faima a venit relativ târziu în viața mea, în jurul vârstei de 40 de ani, și cred că asta m-a ajutat să o privesc cu o anumită distanță. Nu vreau ca succesul unui personaj să mă definească pentru totdeauna. Ce mă interesează cu adevărat este să continui să descopar oameni, povești și lumi diferite. Curiozitatea m-a adus în actorie și tot ea mă face să merg mai departe. Îmi place să lucrez în tari diferite și să vad cum reacționează publicul la poveștile pe care le spunem. Nu stiu exact ce rol va urma, dar sper să fie unul care să mă surprindă și pe mine.





























