Într-un dialog cu Ron Baron, fondatorul Baron Capital, Elon Musk, CEO al Tesla și SpaceX, își prezintă strategia pentru integrarea producției de semiconductori, a energiei și a transportului spațial. Discuția pornește de la blocajele fizice ale expansiunii inteligenței artificiale pe Pământ — lipsa cipurilor fabricate în Statele Unite și limitele rețelelor electrice terestre și ajunge la planurile extra-terestre.
Producția internă de cipuri
Investițiile în fabrici de semiconductori au revenit pe agenda americană prin proiectele TSMC din Arizona și Samsung din Texas, dar Musk atrage atenția că aceste capacități reprezintă, în cel mai optimist scenariu, doar aproximativ 10% din producția concentrată în Asia. Ritmul actual de fabricare a cipurilor este prea lent pentru ambițiile viitoare. Soluția propusă este proiectul Terafab din Texas: o uzină concepută să atingă o capacitate de un terawatt pe an în cipuri AI, adică de aproximativ 30 de ori producția globală estimată pentru anul următor, alături de un laborator de cercetare menit să comprime ciclul de testare și iterație al procesoarelor de la un an la o singură lună.
"Chiar dacă iei cele mai optimiste estimări pentru toate fabricile de cipuri anunțate în America, tot rămâne o fracțiune infimă, poate în jur de 10% din ceea ce există în Asia. Dacă nu avem toate piesele necesare pentru a construi cipuri la scară mare în America, riscăm să rămânem aproape fără niciun cip în cazul unei crize", spune Elon Musk.
Pe orbită
Expansiunea centrelor de date terestre se lovește de două obstacole concrete: deficitul de forță de muncă specializată în construcții grele și plafonul fizic al rețelei electrice. Consumul mediu de electricitate al Statelor Unite este de puțin peste 500 de gigawați; adăugarea a 200 de gigawați pe an doar pentru centre de date ar echivala cu extinderea întregii rețele naționale cu 40% anual, un ritm imposibil de susținut la sol. Pe orbită, în schimb, panourile solare nu sunt afectate de ciclul zi-noapte, de anotimpuri sau de filtrarea atmosferică, generând cu aproximativ 30% mai multă energie constantă fără a necesita baterii masive.
Planul presupune lansarea sateliților de calcul „Starmind”, dezvoltați împreună cu Nvidia, începând cu a doua jumătate a anului viitor, pentru a muta puterea de calcul acolo unde energia solară este nelimitată.
"Pentru a ajunge la scara unui terawatt pe an sau chiar la 200 de gigawați pe an, trebuie neapărat să mergi în spațiu, pentru că pe Pământ pur și simplu nu există suficientă energie pentru a atinge realist aceste niveluri", spune Elon Musk.
Transferul infrastructurii grele pe orbită depinde exclusiv de costurile de lansare. Dacă în 2010 trimiterea unui kilogram pe orbită costa 18.500 de dolari, iar racheta parțial reutilizabilă Falcon 9 a coborât prețul spre 1.500 de dolari, sistemul Starship este proiectat să reducă tariful sub 100 de dolari pe kilogram.
"Într-o limită de doi sau trei ani, costul transportului unei tone pe orbită va fi mai mic decât costul transportului aerian de marfă din California până în Australia", spune Elon Musk.
Depășirea economiei clasice
Musk descrie un scenariu în care combinația dintre superinteligența digitală și roboții umanoizi, capabili să lucreze 168 de ore pe săptămână, cu o productivitate de cinci ori mai mare decât a unui om, va satura complet nevoile materiale ale omenirii.
"Superinteligența va satura cu mult toate nevoile umane; va exista un venit universal extrem de ridicat și îngrijire medicală universală mai bună decât cea mai bună medicină disponibilă astăzi pe Pământ, iar sistemul nostru monetar i se va părea superinteligenței la fel ca schimbul de scoici pe post de monedă", spune Elon Musk.
Într-o civilizație care abia începe să exploateze o infimă fracțiune din energia Soarelui, bunurile, serviciile și îngrijirea medicală ar urma să devină atât de abundente încât sistemul monetar actual va părea la fel de rudimentar ca schimbul de scoici sau monede metalice din Antichitate, crede Musk. Drumul până la abundența radicală ar putea avea și câteva obstacole, dar asta vom putea afla doar din istoria viitorului.
