Publicitatea socheaza, uimeste, amuza, intristreaza, jigneste. Si asta deja nu mai e nici socant, nici uimitor, nici amuzant, nici trist si cred ca nici macar jignitor. Nu se mai ascunde nimeni dupa niciun deget: ca sa transmiti un mesaj, uneori trebuie sa depasesti anumite bariere si zone de confort. Dar cat de departe e prea departe? Sa pui niste copii sa fumeze intr-un spot, doar de dragul de a transmite un mesaj, ar fi o limita pe care nu multi ar vrea s-o treaca.
Se intampla in spotul The World Back Home, al Cancer Research UK. Timp de un minut, prin fata ochilor iti trece o serie de copii care trag nonsalant din tigara. Iar cand spun copii, ma refer chiar la copii, care arata ca pustiul ala de la tine din cartier, care te face sa-ti zici in gand „tu nu esti cam mic ca sa fumezi?” de fiecare data cand treci pe langa el. Spotul isi propune sa ridice problema pachetelor de tigari cu branding, unul dintre factorii principali care ii determina pe copii sa incerce tigarile, conform statisticilor.
Daca ar fi fost un spot pentru vreo companie de tutun, ar fi fost revoltator. Daca ar fi fost pentru vreun brand de haine cool, ar fi fost o incercare neinspirata de a atrage atentia. Un videoclip pentru vreo formatie mai underground – clar o incercare de-a imita pe altcineva. In orice caz, sa arati copii fumand este incorect si ofensator. Dar cum il clasifici cand vine de la o asociatie care lupta impotriva cancerului?
