Community in the time of division

Comunitate în solitudine - expoziție prezentată în parteneriat cu Fundația Art Encounters, Timișoara, 15.09.2022 – 04.10.2022.
Atelier foto-video coordonat de Matei Bejenaru, organizat în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte și Design, 14-15 septembrie, 10:00-12:00.

Proiectul “Community in the time of division” prezintă publicului, între 15 septembrie și 4 octombrie 2022, la sediul Fundației Art Encounters din Timișoara, expoziția “Comunitate în solitudine”, curatoriată de Andreea Căpitănescu, ce cuprinde lucrări realizate de Matei Bejenaru, Gabriela Mateescu, Andrei Mateescu, Liliana Mercioiu-Popa, Ghenadie Popescu, alături de două tinere absolvente a Universității de Vest din Timişoara, Ana Maria Szollosi și Natalia Silaghi.

De asemenea, în zilele de 14 și 15 septembrie, între orele 10:00 și 12:00, va avea loc un atelier foto-video coordonat de artistul Matei Bejenaru, la sediul Facultății de Arte și Design din cadrul Universitatii de Vest din Timișoara.

Expoziția "Comunitate în solitudine" are ca temă centrală solitudinea și noile forme de-a fi împreună. În fața izolării forțate și ca răspuns imediat la o agresiune deschisă, artiștii dezvoltă spații fizice și virtuale de întâlnire, dialog, revoltă și reflecție. Lucrările expuse evocă un timp și mediu specific, care ne-au marcat existența socială colectivă și individuală, alterând expresivitatea și emoția artistică, deseori înlocuite de anxietate și teamă.

Artiștii participanți în cadrul expoziției surprind prin creațiile lor implicarea în diferite micro-cosmosuri sociale, realizează o analiză subiectivă a rolului comunităților artistice/non-artistice în politica de recuperare din criza “Covid 19” și a conflictelor recente.

Proiectul “Community in the time of division” urmărește dezvoltarea unei rețele de suport în procesele de mobilitate, cercetare, creație și promovare artistică în domeniul artelor vizuale. Implicând artiști, organizații și instituții culturale din București, Timișoara, Iași și Chișinău, proiectul își propune articularea unor noi strategii pentru facilitarea accesului la creația de artă contemporană, prin activități de cooperare și co-producție.

Comunitate în solitudine
Fundația Art Encounters, Timișoara, 15.09.2022 – 04.10.2022
Vernisaj 15 septembrie, ora 18:00

“De la A la C. Dispozitiv” / video, MATEI BEJENARU
Durată: 11 min, HD video

De la A la C este un film experimental de artist și reprezintă o meditație asupra echipamentelor și dispozitivelor care fac posibilă realizarea unui film, pe de-o parte, și, pe de alta, o radiografie a stării emoționale a realizatorului în timpul filmărilor.

Filmul este structurat în jurul unui parcurs fizic și mental, pornind de la schițele de idee și filmările de testare în atelier și finalizându-se cu cele din locațiile din natură alese. Având referințe istorice din zona filmului experimental structuralist, proiectul încearcă să medieze între luciditatea reflecției asupra mediului și emoția și subiectivitatea autorului datorate interacțiunii cu subiectul filmat și dispozitivul filmic.

Matei Bejenaru este artist vizual și profesor de fotografie și artă video la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” Iași. Este fondator și director artistic al Bienalei de Artă Contemporană Periferic din Iași (între 1997 și 2008). În proiectele sale din ultimii ani, prin fotografie, video și performance-uri, el investighează politici de reprezentare în fotografia și filmul documentar social, metode interdisciplinare de generare a proiectelor artistice hibride, care importă elemente de limbaj din alte medii precum muzică, teatrul performativ ori poezie.

“IZOLAREA / ÎNAINTE ÎMPREJUR ȘI ÎNAPOI” / Instalație, GABRIELA MATEESCU și ANDREI MATEESCU
Instalație, 2022

Proiectul propus de Gabriela Mateescu și Andrei Mateescu preia și extinde temele abordate anterior de Gabriela în lucrarea sa din 2014 „Când vreau să respir aer curat, deschid fereastra”. În aceasta a explorat metode de relaționare cu natura în interiorul cutiilor noastre notorii de beton, pornind de la simplul gest de a deschide fereastra. Dacă scopul principal al acelei lucrări a fost acela de a înțelege relația dintre locuitorii apartamentelor și exteriorul lor, „De Jur Împrejur” se concentrează în schimb pe relațiile interpersonale ale subiecților cu împrejurimile lor interioare imediate - (a)casa acestora.

Restricțiile impuse odată cu pandemia de COVID (oficiate în România la 1 martie 2020) ne-au lăsat cu opțiuni reduse de părăsire a apartamentului, în timp ce tehnologia a evoluat și mai mult în direcția de a ne permite să lucrăm de acasă, să comandăm mâncare sau să plătim pentru utilități direct de pe telefon. Toate acestea se traduc într-o viață și o realitate imediată petrecută aproape în întregime în interior.

Cei doi artiști, abordează nu doar tema conviețuirii în condiții de carantină și restrângerea mișcării în oraș, ci și procesele prin care izolarea într-o garsonieră extinsă din București le-a alterat opera și expresivitatea artistică. Cum s-a schimbat relația lor cu mediul și ce înseamnă să trăiești și să explorezi anxietăți (sau să le dezvolți pe altele) într-un cadru spațial extrem de limitat?

Gabriela Mateescu este o artistă care trăiește și lucrează în București și este fondatoarea colectivului de artiști Nucleu 0000. Absolventă a secției de Grafică a Universității de Arte din București, Gabriela lucrează cu performance, video-performance, instalație și desen, explorând teme ce țin de feminitate, experiența personală, viață socială. Este interesată de caracterul expansiv al artei, de schimbul constant de idei dintr-o comunitate ce se desfășoară prin discuții, întâlniri. Caracterul social este vizibil în proiectele realizate alături de comunitatea Nucleu 0000, iar rețeaua de comunicare creată îi servește ca liant pentru opera sa, ce evoluează din relațiile interumane. Arta înseamnă pentru ea un sistem în dezvoltare, ce atinge alți oameni, în loc să fie văzut ca un obiect stabil înghețat în timp.

Andrei Mateescu este un artist care trăiește și lucrează cu fotografia în București. Preocupările acestuia deseori țin în egală măsură de raporturile sincretice din mediul urban Est-European și de rolul și capacitatea fotografiei în societatea contemporană de a reprezenta problemele specifice epocii, proiectele sale având o pronunțată abordare post-fotografică și minimal-instalaționistă. Începând cu 2021 acesta s-a angajat și în poziția de curator și coordonator de proiecte, prin asociația SLOW-SYNC PH.

“De unde până unde se întinde persoana mea, unde încep ceilalți?” / LILIANA MERCIOIU POPA
Intervenție în spațiu, 2022

Lucrarea exprimă conviețuirea forțată cu mine însumi și cu alții, aduși  mult prea aproape prin intermediul ecranelor/platformelor online, sau regăsiți la distanță, tot prin intermediul  lor, din timpul izolării, și  reflecțile personale pe marginea subtilității diferențelor dintre  aceste  multiple forme de singurătate  și regăsiri împreună (în izolare), despre posibilitatea/misterul  întâlnirii reale cu noi înșine și cu ceilalți – entități umane sau non-umane.  Conectarea curentă la ecranele/platformele de predare online păreau să absoarbă spațiul real, dându-mi senzația de noi spații (inter-spații, alter-spații, ciber-spații, non-spații etc.) care se deschid, odată cu multiplicarea, trans-locarea, disiparea și/sau reconfigurarea de sine prin intermediul acestor prelungiri/proteze (telefoane, computere) ale corpului ce suplineau distanța.

Acest dans automatizat al sferelor, reproduce metaforic probabilitatea  întâlnirilor, dar și o percepție a acestora la nivel micro - dans molecular, unde interacțiunile pot căpăta coerență indiferent de cadru, indiferent de dialog.

Liliana Mercioiu Popa (n. 1975) s-a stabilit și își desfășoară activitatea artistică la Timișoara, unde și predă în cadrul Facultatea de Artă și Design. Creaţia sa cuprinde diverse forme de expresie, cum ar fi instalația, textul, fotografia, desenul sau pictura.

Orientarea Lilianei Mercioiu Popa reprezintă diverse nuanţe ale viziunii sale asupra contextelor macro și micro-istorice: propria devenire în raport cu dezvoltarea lumii, evoluția istorică a climatului social și cultural în care artista își trăiește viața, echilibrul forțelor și al determinărilor care creează identitatea unei comunități, a unui grup social sau a unui individ.

Interesul pentru natură s-a dezvoltat în jurul ideii de repetiție și recreație în legătură cu progresul în artă și în viața de zi cu zi. Poetica / politica spaţiului cu coexistenţa umană și non-umană, interacțiunile dintre diferite niveluri (spaţii variabile) ale realității și relația tensionată dintre „obiecte” sunt, de asemenea, zone de interes pentru ea.

Expoziții (selecție): 2021 Orașe invizibile – Taramuri imaginare, Comenduirea Garnizoanei, Timișoara; 2021 (solo) Corp ulterior, ICF Timișoara; 2020 (solo) Moduri de a construi, MNAC București; 2019 Bienala ArtEncounters Dialoguri cu arta, Timișoara; 2018 No Man Land, Scena 9, București ; 2017 UNIVERSALLOWED, Turnul Fabricii de Baterii, Timișoara; 2016 (solo) Structuri în echilibru, Centrul Cultural Palatele Brancovenești, Mogoșoaia; 2014 (solo) Geometrie variabilă, Galeria Jecza, Timișoara

“Leukos. The Quickest Response” / GHENADIE POPESCU
placaj, adeziv, nisip, 113x113x4 cm, 2022

La început a fost QR codul. Un cod cu date personale medicale privind vaccinarea Covid19.

Dar, la un moment dat, peste noapte lucrurile s-au schimbat. Necesitatea QR, a unui răspuns rapid a rămas, s-au schimbat doar datele. Codul nou e despre un răspuns imediat la agresiune deschisă.

"Leukos. The Quickest Response" este un obiect interactiv, se poate activa prin scanare cu un dispozitiv iPhone, iPod…

Ghenadie Popescu (n. 1971, Florești, Republica Moldova) locuiește și lucrează la Chișinău. Ghenadie Popescu este interesat de identitatea locală (post-comunistă), tradiția, amestecul geopolitic. Este cunoscut pentru obiectele sale de artă, performance-uri, videoclipuri și animații video, făcând referire în arta sa la absurditatea lumii în care trăiește și lucrează.

Ghenadie Popescu a studiat la departamentul de pictură al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Din 2012 s-a implicat mai ales în proiecte personale de animație stop-motion. Expozițiile sale de grup includ Galeria Posibilă, București, RO (2019), Expanded space, București, RO (2017); Attention borders, Galeria Labirint, Galeria Lublin, galeria Arsenal, Bialystok, PL (2017); Festivalul de Film Documentar CRONOGRAF, Chișinău, MD (2013-17); One sixth of the Earth, MUSAC, Museo de Arte Contemporaneo de Castilia y Leon, ES, ZKM Karlsruhe, DE; Shaping the new, Kosice, SK (2011); Rencontre de la performance, La Générateur, Gentilly, FR (2009); Un pas de côté, Die/Grenoble, FR.

“Indicatori de stres” / Natalia Silaghi
Instalație site-specific

Situațiile de criză declanșează diferite stări emoționale mai puțin plăcute, anxietate, stres, furie sau disperare. Lucrarea “Indicatori de stres” arată gradul de stres al individului în situațiile neplăcute. Totodată, culoarea pudrei roz are un efect benefic asupra sănătății mintale şi e un ameliator al stresului. Fiecare om are un anumit grad de toleranță în raport cu situațiile neplăcute, de aici rezultă nivelul diferit de dispunere a pudrei.

“I WANT TO FEEL THE NATURE” / Natalia Silaghi

În perioada pandemiei, una dintre cele mai provocatoare din viața mea, voiam să fiu în natură. Îngrădirea omului în diferite moduri pentru apărarea sa poate fi dificilă și grea de suportat.

Orice mișcare greșită va putea distruge efortul colectiv de a redeveni liberi și de a ne reconecta cu mediul înconjurator. Lucrarea e ca o amintire personală din acea perioadă, în care îmi doream să mă transpun în natură.

Natalia Silaghi (n. 5 septembrie 1999) a absolvit Facultatea de Arte si Design, departamenul pictură, din cadrul Universității de Vest din Timişoara. În prezent activează în Timisoara şi îşi continuă studiile de masterat. Interesele ei artistice survin în favoarea mediului înconjurator.  Se exprimă atât prin pictură, instalații şi desen. E atrasă de culoare, de banalitatea obiectelor obișnuite, dar şi de ritmicitatea elementelor geometrice.

“Gated Nature” / Ana Maria Szollosi – dim. 150x200 cm, ulei / pastel ulei / pânză întinsă șasiu
“Open door” / Ana Maria Szollosi – dim. 120x160 cm, vinyl / pastel / hârtie
“Untitled” / Ana Maria Szollosi – dim. 100x120 cm, ulei / pastel / pânză întinsă pe șasiu

Lucrând predominant cu pictura abstractă, m-am folosit de acest mediu ca să transpun în plan spațial elemente onirice sau care țin de subconștient prin simboluri care reprezintă un soi de indicii cu privire la ideile captate în lucrări. Acest mod de a articula și conceptualiza spații și simboluri prin pictură funcționează ca o cale de acces către un plan personal din care observ mediul înconjurător.  Lucrările prezentate explorează tema memoriei printr-un spațiu intim, controlat de o realitate instabilă, limitată de sisteme noi de gândire. Formarea și fragmentarea memoriei precum și identitatea și conexiunea umană  sunt puse în evidență prin banalitatea spațiului cotidian. Timpul este un mecanism care ne distorsionează amintirile, iar procesul continuu al memoriei, dezvăluie mai multe despre prezent decât despre trecut.

Szollosi Ana Maria (n. 1994, România) locuiește și lucrează în Timișoara unde a absolvit Facultatea de Arte și Design în 2018 și a beneficiat de burse la Academia de Arte Jan Matejko, Cracovia, Polonia și Universitatea Aristotel, Salonic, Grecia.

Producție: Căpitănescu St. Andreea PFA. Co-producție: Asociația 4Culture și WASP Studios
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Parteneri: Fundația Art Encounters Timișoara, Universitatea de Vest Timișoara – Facultatea de Arte și Design, T-act/Centrul de Artă Contemporană și studii Teoretice, AO Asociația Tinerilor Artiști Oberliht, Universitatea Națională de Arte George Enescu Iași – Facultatea de Arte Vizuale și Design, Centrul de Fotografie Contemporană Iași.
Parteneri media: Radio România Cultural, Modernism, Revista Zeppelin, Revista ARTA, Feeder, IQads, România Pozitivă

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.