The Creator. Un film despre ce înseamnă să fii om într-o lume a inteligenței artificiale

Într-un viitor nu foarte îndepărtat, dar posibil, omenirea va înfrunta cea mai mare frică a ei. În bătălia cu propria creație, inteligența artificială, specia umană va da testul ultim: lupta pentru existență. Dar cu ce cost vine supraviețuirea? Ne putem salva renunțând la empatie și iubire? E întrebarea de la care pornește The Creator, un film în care SF-ul se împletește cu poezia vizuală și caută răspuns la dilemele prezentului. Unde sunt limitele inteligenței artificiale? Care sunt drepturile roboților? Dar responsabilitățile oamenilor față de creația lor?

În războiul apocaliptic dintre oameni și forțele inteligenței artificiale, Joshua, un soldat american, crede că știe cine sunt cei buni și cine sunt cei răi. Și are misiunea de a găsi arma cu care AI poate distruge lumea. Călătoria lui însă îl duce în punctul în care taberele și limitele bine trasate trebuie regândite. 

Filmul, un sci-fi action thriller produs de 20th Century Studios (The Walt Disney Company), New Regency și Entertainment One, va avea premiera în cinematografe pe 29 septembrie. Gareth Edwards, creatorul filmului, crede că ne aflăm într-un punct în care cutia Pandorei a fost deschisă. Iar The Creator e chiar despre asta. Ce vom face mai departe? Cum vom răspunde când inteligența artificială nu va mai putea fi controlată: Vom da shut down? Ne va mai rămâne empatie?

Cine sunt cei buni, cine sunt cei răi?

Nave, roboți, lupte epice, costume spectaculoase, peisaje incredibile în care arhitectura și tehnologia se întâlnesc într-o adevărată poezie vizuală. Pe linia subtilă între blockbuster și film artistic, The Creator se folosește de decorurile imaginate ale viitorului pentru a vorbi despre dilemele prezentului.

Într-o lume postapocaliptică, oamenii luptă cu inteligența artificială. Joshua este un soldat american care trebuie să găsească arma secretă a inteligenței artificiale și să o distrugă. Când descoperă că această armă este de fapt un copil, Joshua începe să chestioneze tot ce credea despre AI. 

”Trăim într-o lume în care ne e frică de ceilalți, oamenii care sunt diferiți de noi. Avem ideea asta că cei care nu ne împărtășesc valorile sunt cei răi, iar noi suntem băieții buni. Bineînțeles, ei cred că noi suntem cei răi și ei sunt cei buni. Așa funcționează umanitatea. Am vrut să explorez această situație, în care cineva cu prejudecăți față de un anumit grup de oameni ajunge să trăiască în mijlocul lor. Cum te schimbă asta?”, spune Gareth Edwards.

Când lucra la scenariul ”The Creator”, regizorul britanic Gareth Edwards vedea în inteligența artificială o metaforă. O ocazie de a vorbi despre oameni și ceea ce îi separă, despre prejudecăți și neînțelegere. Și apoi, în timp ce se gândea tot mai mult la acest film, avea tot felul de dileme filosofice: ce s-ar întâmpla dacă AI ar face lucruri care nu ne plac? Am putea să îi dăm shut-down? E greșit să îi dăm shut-down? Ce s-ar întâmpla atunci?

Astfel de întrebări i se păreau exagerate. Gareth se gândea că omenirea nu se va confrunta cu astfel de dileme decât peste 30 de ani. Și apoi, în timp ce filmul era în dezvoltare, apăreau din ce în ce mai multe știri despre evoluția AI și cum va înlocui munca oamenilor.

”Am simțit că suntem într-un punct în care cutia Pandorei a fost deschisă. Iar filmul acesta, dintr-o pură întâmplare, e chiar despre asta. Producția este în lucru de câțiva ani, dar lansarea vine într-un moment fascinant, când lumea noastră se luptă cu toate aceste noțiuni și întrebări pe care le adresează și filmul: ce înseamnă să fii om, dacă AI poate avea conștiință, dezbateri despre bine și rău. Cred că explorarea acestor teme e ceea ce SF-ul face cel mai bine”, spune Gareth.

Empatia care ne va salva

Compasiune, vulnerabilitate, căldură. Nu te-ai aștepta la astfel de emoții la un gen de film care depinde de spectacol, violență, pericol și efecte speciale. Dar chiar acest echilibru improbabil l-a atras pe actorul John David Washington, care joacă rolul principal în The Creator. Călătoria lui Joshua în acest film este o călătorie pe care nu ar alege-o nimeni. Dar trebuie să o facă. Este, de fapt, călătoria colectivă a societății printre evenimentele prezentului.   

”Empatia ar putea face diferența între viață și holocaust nuclear. Empatia e ceea ce ne face oameni. Fiecare personaj din acest film are de făcut o alegere, dacă să se conducă după empatie sau pentru conservare”, spune John Washington. 

Gemma Chan (cunoscută pentru rolurile din “Captain Marvel” și “Eternals”) joacă rolul soției lui Joshua, Maya. Gemma a fost atrasă de explorarea unor teme emoționale dificile - pierdere, prejudecăți, durere - dar și de întrebările filosofice: ce înseamnă să fi viu, cum poate iubirea să treacă granițele dintre oameni și inteligența artificială. 

“Felul în care avansează tehnologia ne arată că aceste teme sunt aproape. Cine știe ce va fi în 2070? Nu pare deloc exagerat, pare actual”, spune Gemma.

Alphie, fetița de șase ani, arma supremă a inteligenței artificiale, este jucată de Madeleine Yuna Voyles. A fost aleasă după ce producătorii au vizionat sute de video-uri cu copii din toată lumea. Madeleine i-a convins de la prima audiție. Din momentul în care au văzut-o, producătorii au știut că ea va juca rolul din film. 

”Lumea va mai auzi de Madeleine Yuna Voyles. Madeleine  este un actor profesionist, muncitor și talentat. Și are doar 7 ani. Filmările acestea nu au fost pentru cei slabi de inimă. Am călătorit mult, am lucrat în niște decoruri dificile, inclusiv într-o mină de lângă Bangkok, într-o căldură infernală. Iar Madeleine a avut o prestație incredibilă. A lăsat toată echipa în lacrimi”, povestește actorul Sturgill Simpson.  

Puștiul care făcea efecte vizuale din dormitor

Călătoriile galactice, lumile posibile și imposibile ale viitorului, epopeele stelare, scenariile cum ar fi dacă? au populat dintotdeauna mintea lui Gareth Edwards.

”În copilărie, aproape toate filmele de la cinema erau blockbustere. Nu trecea nicio lună fără un clasic SF, aruncat parcă din cer, de zeii cinema-ului. Filme ale căror personaje și imagini rămâneau cu tine zeci de ani după. Nu mai țin minte câți ani aveam când am văzut prima dată Star Wars, parcă a fost mereu acolo, cu mine. A fost o experiență aproape semi-religioasă. Felul în care a îmbinat mitologia antică cu tehnologia viitorului... Mi-am dat seama imediat ce vreau să fac pentru tot restul vieții: să mă înscriu în Alianța Rebelilor și să distrug Steaua Morții. 

 Apoi am realizat: lucrurile acestea, numite filme, nu sunt reale. Alianța Rebelilor nu există, totul era o minciună. După marea deziluzie, am decis să fac al doilea cel mai bun lucru pe care puteam să îl fac: să devin și eu un iluzionist și să fac filme”, povestește Gareth Edwards. 

Gareth a crescut în Anglia, iar Hollywoodul părea foarte departe. Când avea 12 ani, tatăl lui l-a anunțat că vor merge într-o excursie în Asia și va cumpăra și o cameră de filmat, cu care să documenteze călătoria. Gareth a luat camera din secunda în care a văzut-o și a filmat fiecare moment în timp ce mergeau prin orașe ca Hong Kong și Bangkok, pe plaje tropicale sau prin jungla din Thailanda. Când a împlinit 18 ani, avea deja o colecție impresionantă de VHS-uri cu filme scurte care l-au ajutat să ajungă la școala de film. Era în 1993. Acolo s-a întâmplat să aibă un coleg de cameră care studia o chestie nouă, ”animație pe computer”. 

”Era clar că această unealtă va democratiza cinema-ul. Așa credeam. Dacă Hollywoodul nu suna, nu mai conta deja. Nu mai putea opri nimic pe cineva să facă o epopee SF din dormitor”, spune Gareth. 

Și Hollywoodul nu a sunat, și Gareth nu a putut găsi niciun job de regizor, așa că și-a cumpărat un computer și a început să studieze efectele vizuale. A primit multe oferte în această zonă, iar la BBC a devenit cunoscut ca ”puștiul care face efecte vizuale în dormitor”. 

Dar el voia să regizeze, să facă propriul film. Așa că a convins o companie de producție că ar putea să facă un film mare cu bani puțini. Așa a apărut Monsters. A urmat Godzilla. Și Star Wars. Dar după ce visul devine realitate, după ce faci parte din Alianța Rebelilor și distrugi Steaua Morții, ce urmează? Ce ai mai putea face?

Un robot în mijlocul câmpului

După Rogue One, Gareth avea nevoie de o pauză, așa că a făcut o călătorie lungă cu iubita lui, în Iowa. Printre ferme și câmpuri infinite, i-a atras atenția o fabrică ciudată, cu un logo japonez. 

”Mă tot gândeam: ce pot să construiască acolo? Cum sunt un geek SF, mintea mea s-a dus direct la roboți. Trebuia să fie ceva cu roboți, nu? Imaginează-ți că ești un robot construit în acea fabrică și asta e tot ce știi, până când se întâmplă ceva și te trezești dintr-o dată afară, în mijlocul lanurilor, privind lumea și cerul, ce ai gândi?”

Atunci a simțit că ăsta e începutul unui film nou. Știa cum va fi în detaliu. A petrecut o săptămână călătorind prin Vietnam și a început să își imagineze structuri masive, futuriste, în mijlocul câmpurilor. L-au năpădit tot felul de scenarii filosofice: ce ar gândi un călugăr budist AI?

”Chiar cred că felul în care faci un film este la fel de important ca ideea de la care a plecat. A fost foarte important pentru mine să abordez filmul acesta complet diferit sau să nu îl fac deloc”, spune Gareth. 

Pentru a reuși să redea acea lume a viitorului pe care a imaginat-o Gareth Edwards în The Creator, echipa de producție a folosit tehnologie de ultimă generație, echipamente care nu au mai fost folosite până acum la un astfel de film. Filmările au fost organice, fără decoruri, cu camere ușoare, care permit configurații multiple. Echipa a parcurs peste 16.000 de kilometri pentru acest film, în peste 80 de locuri din 8 țări - Thailanda, Vietnam, Cambodgia, Nepal, Japonia, Indonesia, Marea Britanie și SUA. 

Apoi a urmat o parte la fel de importantă: efectele speciale, designul în postproducție. În această etapă, James Clyne (Star Wars, Avatar) a lucrat alături de Gareth Edwards și cu mai multe echipe din Asia, într-o sincronizare perfectă, pentru ca lumea din The Creator să devină realitate. 

Filmul a căpătat cu adevărat contur în postproducție. Arhitectura imaginată a viitorului este spectaculoasă, dar lasă loc pentru respirație și pentru o întrebare importantă: ce ne face cu adevărat oameni? 

Câteva posibile răspunsuri aflați după 29 septembrie, când The Creator ajunge în cinematografe.