![[Obsesii part-time] Adrian Alexandrescu: Daca esti dispus sa vezi pescuitul dincolo de “punem o rama in ac si asteptam”, o sa descoperi un sport care iti solicita gandirea in fiecare minut](https://media.iqads.ro/2024/06/398463229-10160484658564091-4699503854597378769-n-cover-850.jpg?v=202406181004)
Pescuitul este ca sahul, din multe puncte de vedere, crede Adrian Alexandrescu, CEO Interactions & Mediapost Martech. Sunt “deschideri” clasice, adica retete pentru inceput de partida, apoi intra in joc variabilele pentru care iti trebuie rabdare si strategie: temperatura, lumina, presiunea atmosferica, culoarea momelii, distanta la care pescuiesti. Lucruri pe care le-a invatat pescuind, dar si din tutoriale pe YouTube.
Adrian a inceput sa pescuiasca in copilarie, cu tatal lui. Iar acum repeta istoria si pescuieste cu fata lui, Amalia, alaturi de care participa si la competitii.
Ce l-a invatat pescuitul, unde se intalneste aceasta pasiune cu jobul si care a fost cea mai impresionanta captura de pana acum, povesteste Adrian dupa cum urmeaza:
Tatal meu este pecar pasionat, asa ca, inca din copilarie am invatat sa pescuiesc cu nuiaua de alun, cu un bold indoit pe post de ac si cu rame din spatele casei. Cam asa pescuiau toti copiii care mergeau “la tara” in vacanta de vara.
Am pescuit pana pe la 9 ani, apoi am luat o pauza de aproape 25 de ani, pana s-a nascut Amalia. Nu imi amintesc exact cum am ajuns prima data cu Amalia pe malul unui lac cand avea un pic mai mult de 2 ani, insa a fost evident ca ii place. Mai departe restul a fost istorie. Cat a fost mica, am iesit impreuna la pescuit cel putin de 2 ori pe an, inclusiv partide mai lungi cu cortul si incet incet, un hobby vechi a devenit o pasiune actuala.
