Laura Ivăncioiu chiar a pus spectatorii în centru și a adus teatrul mai aproape de ei prin comunitatea pe care a fondat-o, Mergem la teatru. A înființat grupul pe Facebook în 2020, înainte de pandemie, din dorința de a avea o gașcă cu care să discute spectacolele de teatru. Grupul a crescut și s-a transformat în 5 ani într-o comunitate și o portavoce a spectatorilor.
"Partea frumoasă a grupului Mergem la teatru este că poate cuprinde în mod civilizat mai multe opinii, uneori contradictorii. Atâta vreme cât împărtășim aceeași pasiune, suntem dispuși să fim înțelegători cu opiniile celorlalți. Și să învățăm unii de la alții", spune Laura Ivăncioiu.
Anul trecut, în vară, a apărut ideea Estivalului de teatru. Un prilej de a păstra conexiunea dintre public și artiști și când stagiunea e închisă. Ajuns la ediția a doua, Estivalul de teatru are loc în perioada 1 iulie - 31 august și propune 10 întâlniri cu acces gratuit - discuții libere, informale și educative. Printre invitații din acest an se numără Florin Piersic Jr., Ofelia Popii, Lia Bugnar, Ana Bianca Popescu, Mihai Călin.
Povestim în continuare cu Laura despre comunitatea pe care a creat-o, teatru, artă, emoții și întâlniri necesare.
Despre tine
Despre mine, foarte pe scurt: la bază sunt jurnalistă, acum am o agenție de PR, numită DeciSePoate. Și, pentru că s-ar putea să fie relevant pentru restul discuției: am un Master în Comunicare și altul în Scriere dramatică.
Relația mea cu teatrul nu este una veche, e mai degrabă o iubire târzie. Cred că prima dată am fost la teatru când eram în facultate și doar ca să iau un autograf de la George Alexandru de care mă îndrăgostisem după ce îl văzusem într-un film. Etapa în care sunt acum, în care merg frecvent la teatru, cred că a început abia acum vreo 15 ani.
Laura Ivăncioiu. Credit foto: Eli Driu
Povestea grupului Mergem la teatru
Grupul Mergem la teatru l-am înființat în 2020, cu puțin înainte de a începe pandemia, din dorința de a avea o gașcă cu care să discut spectacolele de teatru pe care le vedeam și pe care nu le înțelegeam sau îmi ridicau întrebări.
Însemnătatea grupului „Mergem la teatru” pentru mine s-a schimbat în acești 5 ani. La început își atinsese scopul, era acel grup de prieteni mai mult sau mai puțin apropiați cu care puteam discuta despre spectacolele pe care le vedeam. Dar, pe măsură ce grupul a crescut, s-a transformat în altceva, acum mi se pare că este mai degrabă o portavoce a spectatorilor.
Prima fotografie cu o parte din membrii grupului, 2020, pe scena TNB, cu actorii din No Man's Land. Credit Foto: Florin Ghioca
Cum ai descrie această comunitate
Aș descrie-o ca pe un fenomen, ca pe o surpriză plăcută, ca pe o nevoie de care nimeni nu era conștient. Suntem 66.000 oameni acum în grup. Este o comunitate foarte activă, oamenii vorbesc între ei, interacționează. Uite, mă uit acum pe cifre, doar în ultima lună au fost 1.357 postări, 9.799 comentarii și peste 57.000 reacții. Oamenii recomandă și cer informații despre spectacole, descoperă artiști, se anunță unii pe alții când se pun în vânzare bilete, fac găști să meargă la festivaluri de teatru în provincie, vând bilete…
Iar schimbul ăsta de recomandări a ajutat la creșterea numărului de bilete vândute. Acum, din ce știu eu, teatrele de stat din București au vânzări de peste 80% din capacitate, unele chiar de 96%. Iar asta este uriaș! Nu zic ca e doar meritului grupului, dar am ajuns să le dau dreptate artiștilor care au sesizat că de când există grupul a crescut interesul oamenilor pentru teatru.
Un alt beneficiu al grupului este feedbackul constant pentru teatre și multe dintre ele țin cont de detalii precum – să anunțe actorii atunci când sunt distribuții duble, să anunțe dacă în spectacole se folosește fum de scenă (unii spectatori sunt alergici), să anunțe durata, pauza, nivelul de interactivitate etc.
Dar partea frumoasă a grupului este că poate cuprinde în mod civilizat mai multe opinii, uneori contradictorii. Atâta vreme cât împărtășim aceeași pasiune, suntem dispuși să fim înțelegători cu opiniile celorlalți. Și să învățăm unii de la alții.
Ieșire la un vin cu o parte dintre membrii grupului și actrițele din "E adevărat, e adevărat, e adevărat"
Gestionarea comunității
O comunitate mare vine și cu provocări mari. Nu toți oamenii gândesc la fel, nu toți oamenii preferă același tip de spectacole, nu toți oamenii sunt de acord cu regulile grupului. Dacă mă întrebi ce îmi place cel mai mult aș spune că este această descoperire că există comunități, că ideea de comunitate nu este o vorbă goală. Este prima dată în viața mea când am simțit cu adevărat profunzimea și puterea unei comunități online. Și cred că pe locul doi este faptul că spectatorii au acest loc în care să se exprime. Și fix acest lucru, că spectatorii au un loc în care să se exprime, vine și cu riscuri. Riscul de a recomanda spectacole fără a avea niște standarde solide - dar acest risc este anulat automat de reacțiile celorlalți membri ai grupului. Riscul de a denigra artiști și spectacole - dar aici intervenim noi, moderatoarele grupului, eu, Simona Ștefănescu, Felicia Măcăneață, Amy Tudorache, Emilia Nicolae.
Apropo de provocări, inclusiv noi, moderatoarele grupului, nu cădem de acord de fiecare dată și avem discuții pe grupul nostru de whatsapp despre ce este mai bine să facem. Pentru că fiecare postare care apare pe grup este aprobată de noi și fiecare comentariu deplasat este discutat sau șters. Ne interesează mult mai mult să fim un grup pozitiv, prietenos, constructiv, un spațiu sigur de exprimare și educație, decât să fim o platformă pe care, în numele libertății de exprimare, oricine poate exprima orice opinie, oricât de toxică.
Sunt oameni care intră pe grup și apoi ies și uneori intră iar (spectatori sau artiști), sunt artiști care ne urmăresc din umbră – toate astea sunt normale.
Știu sigur că noi ne străduim să păstrăm grupul curat și prietenos. Și chiar dacă nu reușim de fiecare dată, atâta vreme cât vom încerca, pentru mine va fi suficient.
Cum a apărut Estivalul de teatru
Ideea Estivalului de teatru a apărut la începutul verii 2024 într-o discuție pe care am avut-o cu două dintre moderatoarele de atunci ale grupului și a venit dintr-o nevoie de a avea acces la teatru și când era stagiunea închisă. Atunci ne-am gândit să facem un festival pe timpul verii - de aici numele de Estival.
La început ne gândeam că vom aduce spectacole sau măcar spectacole lectură, dar, ulterior, lucrurile s-au așezat în mod organic pe această nevoie a discuțiilor dintre artiști și spectatori. Așa că anul trecut, dintr-un entuziasm inconștient, genul ăla de energie care face totul posibil, am organizat 22 astfel de întâlniri pe parcursul a 3 luni. Au venit artiști precum Oana Pellea (am umplut o sală de 500 de locuri), Maia Morgenstern, Tudor Chirilă, Marius Manole, Andrei Măjeri, Vlad Logigan, Răzvan Mazilu... mulți alții!
Estivalul de teatru cu Marius Manole. Foto: Laura Ivăncioiu
S-au aliniat multe planete ca să fie posibil Estivalul! Teatrele au acceptat să fie partenere și ne-au pus la dispoziție sălile, eu vin din PR, deci am experiență de zeci de ani în organizare de evenimente, plus că am abuzat de resursele agenției mele de PR, m-a ajutat una dintre moderatoarele de atunci ale grupului la contactarea unor teatre și artiști, la susținerea entuziasmului și implementarea unor taskuri, iar surpriza cea mai plăcută au constituit-o voluntarii din grup – oameni care și-au dat din timpul lor și uneori și din banii lor ca să facem posibil acest proiect. Fără voluntari nu ar fi fost posibilă organizarea atâtor ediții pentru atât de mulți participanți!
Ce se întâmplă la Estivalul de teatru
Estivalul de teatru reprezintă o serie de întâlniri între public și artiști. Pur și simplu, oamenii vin să participe la o discuție despre teatru cu artiștii lor preferați. Accesul este gratuit. De obicei, locurile se ocupă în câteva zile după ce anunțăm evenimentul, ceea ce arată această nevoie care nu fusese acoperită sau nu fusese acoperită suficient până la Estival.
Estivalul de teatru cu Oana Pellea. Credit foto: Ruxandra Dragulanescu
Prima întâlnire
Prima întâlnire de anul acesta a fost cu Șerban Pavlu la ARCUB și a fost minunată. Șerban Pavlu a generat emoții complete: a făcut oamenii să râdă în hohote cu povești din viața lui profesională, din culise, a vorbit despre ce înseamnă să fii un spectator bun, despre profunzimea textelor lui Shakespeare și despre rolul teatrului. Reacțiile oamenilor au fost foarte, foarte bune și legat de organizare, și legat de discuția în sine.
Urmează alte 9 întâlniri, vom crea evenimente pe grup, cu detalii despre fiecare.
Ce înseamnă teatrul pentru tine
E o bucurie, în primul rând. Dintre toate artele, mi se pare că teatrul îmi oferă cel mai mult: îmi creează emoții, îmi dă de gândit, îmi asigură diverse nevoi - de a vedea creativitate, de a împărtăși cu alți oameni momente minunate, irepetabile, de a trăi frumos.
Laura Ivăncioiu & Marius Manole la Estival. Credit Foto: Emilia Nicolae
Rolul teatrului în 2025
Aș zice că rolul teatrului este să fie divers și să ofere publicului ce are el nevoie. Aș pune spectatorul în centru. Și cum nu există un singur tip de spectator, e bine ca și teatrul să fie divers – recreativ, militant, clasic, inovator, cuminte, provocator… N-aș vrea să cad în capcana gândurilor că teatrul trebuie să fie actual și implicat social, chiar dacă prefer acest tip de teatru. Mă tem că gândurile astea anulează anumite categorii de spectatori. Și mie îmi place că există teatru pentru toți. Bine, la modul ideal, pentru fiecare nivel de creație, mi-ar plăcea să existe o provocare, un extra, un ceva care să creeze evoluție la nivelul receptării.
Dar, ia, te rog, cu o doză de îndoială opinia asta. În definitiv, eu sunt doar o tipă care a fondat un grup de facebook pentru iubitorii de teatru.
