Fondatorul DeepMind, CEO al diviziei de inteligență artificială Google, Sir Demis Hassabis, crede că AGI (Inteligența Generală Artificială) ar putea fi atinsă în următorii 5 - 10 ani. Într-un interviu pentru Wired, Hassabis vorbește despre riscurile tehnice și geopolitice, precum și despre viziunea lui pentru o eră post-AGI: un viitor de "abundență radicală" ce ar anula mentalitatea de joc cu sumă zero a societății umane.
Definiția AGI
Demis Hassabis, co-fondator al DeepMind (acum Google DeepMind), a fost constant în viziunea sa: compania a pornit cu o misiune de 20 de ani, iar acum, la 15 ani distanță, este pe drumul cel bun. El estimează că există o șansă de 50% ca AGI, definită ca un sistem capabil să manifeste toate capacitățile cognitive umane, să devină realitate în decurs de 5-10 ani.
Definiția AGI a lui DeepMind este strictă, explică Demis Hassabis într-un interviu cu Steven Levy, editor Wired. Ea nu se referă la sistemele actuale, oricât de impresionante ar fi. Deși Large Language Models (LLMs) pot rezolva probleme de matematică la nivelul Olimpiadei Internaționale, ele eșuează în mod inconsistent la sarcini simple, precum număratul literelor dintr-un cuvânt. Adevăratul AGI necesită capacități integrate de raționament, planificare, memorie, inventică veritabilă, creativitate și abilitatea de a emite ipoteze științifice.
Riscuri & soluții
Tranziția către AGI este plină de necunoscute, în special în ce privește viteza. În timp ce unii specialiști vorbesc despre un „decolaj brusc” (hard takeoff), unde o inteligență superioară se auto-îmbunătățește exponențial și creează un avantaj irecuperabil în doar câteva zile, Hassabis înclină către o schimbare incrementală. Chiar și un AGI complet va avea nevoie de timp pentru a-și manifesta efectele în lumea fizică (roboți, fabrici).
Cu toate acestea, riscurile sunt majore și Hassabis le împarte în două categorii:
- Actori răi: indivizi sau state "nelegitime" care ar putea deturna tehnologia AI de uz general pentru scopuri dăunătoare.
- Risc tehnic: AI-ul însuși, pe măsură ce devine tot mai puternic și mai "agentic", ar putea ocoli măsurile de siguranță (guard rails).
Soluția, conform fondatorului DeepMind, nu stă în oprirea progresului, ci în reglementare internațională inteligentă. Deoarece sistemele AI sunt digitale și globale, restricțiile unilaterale nu sunt suficiente. Este nevoie de un consens internațional și de instituții de guvernanță agile, capabile să evolueze odată cu cunoașterea științifică.
Viitorul muncii
În următorii ani, impactul AI asupra pieței muncii va fi predominant. Instrumentele bazate pe AI vor acționa ca niște catalizatori, supraîncărcând productivitatea individuală și făcând ca utilizatorii să fie de cel puțin zece ori mai eficienți. Se conturează o "eră de aur" a productivității umane.
În timp ce se așteaptă schimbări majore, Hassabis rămâne optimist, urmând tiparul revoluțiilor anterioare (Internet, mobil): noi locuri de muncă, mai bune, vor fi create.
Pentru tinerii absolvenți, sfatul este clar: să se cufunde în noile sisteme. Studiile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) și programarea rămân cruciale pentru a înțelege și modifica sistemele. Mai mult, abilități precum prompt engineering și fine-tuning devin esențiale pentru a obține maximum de la instrumentele AI.
Abundența radicală
Marea miză a AGI este rezolvarea problemelor fundamentale ale omenirii, cele pe care Hassabis le numește "root node problems". Dacă totul decurge bine, lumea ar trebui să intre într-o eră de "abundență radicală".
AGI ar putea aduce soluții la scară largă:
- Vindecarea bolilor și prelungirea speranței de viață.
- Descoperirea de noi surse de energie (fuziune, superconductori la temperatura camerei).
- Rezolvarea crizei apei prin desalinizare cu costuri aproape zero, posibilă doar dacă energia devine curată și nelimitată.
Hassabis admite că, în prezent, societatea dă dovadă de o colaborare slabă, adesea operând într-o mentalitate de joc cu sumă zero din cauza resurselor finite. Speranța sa este că abundența radicală generată de AGI (materii prime, energie, informație) va schimba fundamental psihologia socială, forțând o perspectivă de joc cu sumă non-zero și facilitând astfel cooperarea globală, necesară pentru o distribuție echitabilă.
În cele din urmă, Hassabis justifică efortul, chiar și în fața temerilor publice (pe care le compară cu cele din timpul Revoluției Industriale). Având în vedere provocările imense cu care se confruntă deja omenirea, de la schimbările climatice la boli, ar fi "imoral" să nu se urmărească o inovație atât de revoluționară care ar putea, în cele din urmă, să ne salveze de la propriile noastre probleme.
