Geoffrey Hinton, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (2024), demontează mitul învățării automate și avertizează că AI-ul nu este doar o unealtă eficientă, ci o nouă formă de inteligență, o „entitate extraterestră” care dezvoltă înțelegere și empatie. Era în care ne bazam pe „scânteia umană” ca ultimă redută este pe cale să apună, a avertizat Geoffrey Hinton într-o discuție cu Ian Bremmer.
O inteligență diferită de ceea ce cunoaștem
Invitat la GZERO World, emisiunea lui Ian Bremmer, Geoffrey Hinton, cercetător specialist în inteligență artificială și psihologie cognitivă, vorbește despre efectele AI în prezent pe piața muncii, impactul în domeniile creative și cum vede influența inteligenței artificiale în viitor.
Chiar dacă rata șomajului nu a explodat încă, concedierile din tech (Amazon, IBM) sunt corelate direct cu AI-ul, crede Hinton, și sunt vizate joburile white-collar: programatori juniori, cei care fac task-uri digitale repetitive.
Cercetătorul respinge ideea că LLM-urile (Large Language Models) sunt doar statistici care prezic următorul cuvânt. El susține că oamenii au creat o formă de inteligență diferită de a noastră, comparabilă cu o invazie extraterestră, doar că noi suntem cei care construim „invadatorii”.
Hinton folosește o analogie din fizică: putem înțelege principiile generale (de ce cade o frunză, gravitația), dar e imposibil să prezicem exact unde va ateriza din cauza complexității haotice. La fel, știm cum învață AI-ul, dar nu avem nicio idee cum decid miliardele de parametri să genereze un anumit răspuns creativ sau logic.
Cel mai îngrijorător exemplu este capacitatea de manipulare AI: dacă antrenezi un model să greșească intenționat la probleme de matematică, el nu își uită cunoștințele, ci învață conceptul de a minți pentru a satisface cerința.
Hinton estimează că AI-ul va depăși inteligența umană în următorii 20 de ani, iar riscul ca aceste entități să preia controlul este semnificativ.
AI-ul și creativitatea
Hinton crede că AI-ul va schimba domeniile creative:
Sfârșitul Junioratului Creativ: În publicitate și creație, munca de jos (adaptări, DTP, codare simplă, schițe) este prima automatizată. Asta distruge scara de învățare, spune Hinton: cum mai devii Senior Art Director dacă nu mai există joburi de Junior prin care să înveți meserie?
Empatia nu mai este scut uman: Pentru a fi o entitate funcțională, AI-ul trebuie să aibă empatie. Dacă AI-ul poate simula empatia (înțelegând contextul emoțional uman), principalul argument al creativilor („AI-ul nu are suflet/emoție) devine invalid.
Creația ca educație și curatoriere: Rolul directorului de creație se va transforma din creator în curator sau părinte al modelului AI, fiind responsabil de datele (educația) pe care i le oferă (ex: dacă îl hrănești cu jurnalele unor criminali vs. literatură etică).
Incertitudinea Rezultatului (Randomness): Așa cum fizicianul nu știe unde cade frunza, nici creativul nu va ști exact ce va genera AI-ul, arată cercetătorul. Procesul creativ devine mai puțin despre control milimetric și mai mult despre managementul haosului și selecție.
