Ne plângem de prea multă muncă, dar acum a venit timpul să ne plângem și de posibila dispariție a muncii. Într-un interviu pentru Future of Life Institute, economistul Anton Korinek, de la University of Virginia, demontează mitul conform căruia tehnologia creează întotdeauna mai multe joburi decât distruge. Eficiența algoritmilor depășește deja biologia, iar economia globală ar putea avea nevoie de un CERN al Inteligenței Artificiale pentru a evita colapsul valorii muncii umane.
Anton Korinek, specializat în impactul AI, membru al Brookings Institution, crede că am ajuns la a „A patra revoluție industrială”, însă, spre deosebire de primele trei, aceasta nu mai vizează doar forța fizică sau sarcini repetitive simple, ci chiar esența avantajului competitiv uman, cogniția.
De la agricultură în birouri, din birouri în șomaj
Inițial, automatizarea ajută muncitorii și îi face mai productivi. Totuși, când ajungem să automatizăm ultimele sarcini pe care doar oamenii le mai pot face, valoarea muncii scade brusc, ducând la un colaps al salariilor, explică Anton Korinek.
Dacă revoluția industrială a mutat oamenii din agricultură către birouri, AI-ul vizează acum exact aceste joburi de birou. Korinek avertizează asupra unui risc major de șomaj, de 10-20% în următorii 5 ani, pentru angajații din birouri.
O luptă incorectă
Creierul uman este limitat de ~85 de miliarde de neuroni și o viteză de transmisie lentă. În schimb, eficiența algoritmilor crește de aproximativ 2,5 - 4,5 ori pe an. Nu mai este o luptă corectă; mașinile devin mai complexe decât biologia noastră, arată Korinek.
Korinek propune un model de cooperare internațională similar cu CERN, unde statele investesc colectiv în AI pentru a asigura o „abundență partajată”, în loc să lase întreaga putere în mâna unor entități private care urmăresc doar profitul.
