Incertitudinea economică a devenit riscul cu cea mai rapidă creștere în importanță pentru companii în ultimele 12 luni, fiind urmată de instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformare. Aceasta este una dintre concluziile celui mai recent sondaj realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE), singura rețea din Europa care reunește experți specializați în situații de criză din 20 de țări, inclusiv România.
Datele arată că peste trei sferturi dintre respondenți, respectiv 76%, consideră incertitudinea economică un risc tot mai critic pentru mediul de afaceri. În ierarhia preocupărilor urmează instabilitatea geopolitică, menționată de 59% dintre experți, atacurile cibernetice, cu 47%, și fenomenele de dezinformare, semnalate de 41% dintre respondenți. Potrivit experților, riscurile nu cresc doar ca intensitate, ci și ca grad de interconectare, ceea ce face ca situațiile de criză să fie mai greu de anticipat și gestionat.
În pofida acestor amenințări complexe, sondajul anual arată că aproximativ 40% dintre companiile consiliate de experții CCNE sunt slab pregătite pentru situații de criză, în timp ce un sfert dintre organizații au o pregătire doar moderată și numai 10% sunt considerate foarte bine pregătite. Mai mult, jumătate dintre experții consultați estimează că organizațiile nu au făcut îmbunătățiri semnificative în ultimul an pentru a-și consolida capacitatea de reacție în fața riscurilor.
„Multe companii consideră că sunt pregătite pentru o criză pentru că au un plan, câteva proceduri sau o echipă desemnată. Problema este că mediul actual nu mai funcționează după logica unei singure crize, care apare izolat și poate fi gestionată pas cu pas. Ne aflăm într-o perioadă de permacriză, în care presiunea economică, instabilitatea politică, atacurile cibernetice, dezinformarea, tensiunile sociale și vulnerabilitățile operaționale se pot suprapune foarte rapid. În România, vedem că foarte puține companii sunt pregătite pentru acest tip de scenariu compus. Pregătirea pentru criză nu înseamnă un document formal, ci scenarii testate, responsabilități clare, exerciții constante și capacitatea liderilor de a lua decizii rapide sub presiune”, declară Ana Maria Gardiner, expert în situații de criză și reprezentantul CCNE în România.
Contextul regional și local amplifică aceste provocări. Inflația cumulată de peste 58% înregistrată din 2020 până în prezent a pus presiune asupra puterii de cumpărare, costurilor de producție și deciziilor de investiții. La nivel geopolitic, prelungirea conflictelor internaționale continuă să afecteze lanțurile de aprovizionare, costurile logistice și predictibilitatea piețelor. În același timp, contextul politic și fiscal local, marcat de impredictibilitate, determină multe companii să adopte o poziție de așteptare, iar amânarea deciziilor strategice poate genera, la rândul ei, vulnerabilități operaționale.
Presiunea economică nu mai este doar un element de context, ci devine un factor direct de criză pentru companii. Restructurările, reducerea investițiilor, ajustarea prețurilor, întârzierile în proiecte sau reorganizarea activității pot produce efecte în lanț, cu impact asupra angajaților, furnizorilor, partenerilor și comunităților locale. În acest nou context, organizațiile au nevoie de scenarii de criză care să ia în calcul mai multe riscuri simultane, nu doar incidente punctuale.
Sondajul arată, de asemenea, că instrumentele de pregătire sunt folosite inegal de mediul de business. Deși trainingurile de criză, analizele de scenarii și planurile standard sunt relativ răspândite, soluțiile practice care testează capacitatea reală de reacție rămân insuficient utilizate. Simulările, exercițiile aplicate, testele de stres, trainingurile de reziliență pentru echipe și instrumentele avansate de monitorizare sunt esențiale într-un context în care o criză poate evolua rapid dintr-o problemă operațională într-o situație cu impact asupra mai multor categorii de public.
O altă concluzie relevantă pentru perioada următoare este rolul tot mai important al actorilor externi în evoluția unei crize. Autoritățile, angajații, comunitățile locale, mass-media, acționarii, furnizorii și partenerii pot influența decisiv modul în care o companie traversează un moment critic. De aceea, companiile nu mai pot privi pregătirea pentru criză doar ca pe un proces intern, ci ca pe o capacitate de coordonare între management, operațiuni, comunicare și relația cu toate celelalte părți implicate.
Datele fac parte din sondajul anual „Pulse Check 2026”, dezbătut recent la Lisabona de liderii Crisis Communication Network Europe. Studiul, realizat în lunile martie și aprilie, centralizează evaluările a peste 70 de strategi și experți de elită în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări europene, inclusiv România. Eșantionul transformă cercetarea într-un barometru esențial pentru tendințele economice și riscurile operaționale din a doua jumătate a anului 2026.
Crisis Communications Network Europe este singura rețea din Europa care reunește experți specializați în situații de criză din 20 de țări. Membrii CCNE oferă sprijin strategic în gestionarea crizelor transfrontaliere și contribuie la schimbul de bune practici în comunicarea de risc. Lighthouse PR este reprezentantul României în cadrul CCNE.
