Scenariile optimiste despre productivitatea nemăsurată pe care o va aduce AI trebuie temperate, crede Daron Acemoglu, economist MIT, recent laureat cu Premiului Nobel. Într-un interviu acordat lui Jon Hernandez, Acemoglu spune că integrarea inteligenței artificiale depinde de limitările umane, iar ritmul nu poate fi grăbit, oricâte promisiuni ar face liderii din tech.
Productivitatea
Când a apărut AI, liderii tech promiteau creșteri uimitoare ale productivității. Într-o lucrare din 2024, Acemoglu estima o creștere a PIB-ului de doar 1 - 1,5% în următorii zece ani, pentru că adoptarea tehnologiei este sporadică, iar AI-ul se lovește de limitele umane de integrare.
"E greu să obții beneficii de productivitate cu adevărat mari de pe urma automatizării, mai ales când adaugi faptul că răspândirea noilor tehnologii este mereu lentă, mai ales când ele trebuie integrate în organizații complexe.
De aceea preziceam o difuzie și o expansiune relativ lentă a sarcinilor care vor fi automatizate cu AI, și, ca urmare, câștiguri de productivitate categoric utile, dar nimic comparabil cu ceea ce preziceau oamenii din industrie sau unii tehno-optimiști", spune Acemoglu.
Lipsa de judecată a modelelor
Se tot vorbește despre Inteligența Artificială Generală (AGI) – un sistem care poate executa orice sarcină umană la nivelul unui expert din top 1%. Dar nu suntem nici măcar pe aproape de AGI, crede Acemoglu.
"Aceste modele nu au judecată. Nu au abilități de interacțiune socială. Nu au context. Și mai rău, au zero capabilitate de a face ceva fizic".
Acemoglu contrazice afirmațiile companiilor precum Anthropic, care susțin că modelele pot acoperi până la 75% din sarcinile din finanțe. El argumentează că fără context și discernământ, integrarea AI-ului la asemenea cote ar crea un haos pe care tot oamenii ar trebui să-l gestioneze.
"Când vorbim de o creștere a productivității, există două moduri foarte diferite de a o face. Unul este să menținem PIB-ul constant, dar să avem mai puțină forță de muncă. Celălalt este să facem lucrătorii mai productivi, menținând ocuparea forței de muncă la fel sau nu mult mai mică, și ca rezultat PIB-ul crește. Mai ales dacă lucrătorii devin mai productivi într-un mod creativ și inovator, obținând bunuri, servicii și organizații noi", spune Acemoglu.
Acemoglu subliniază pericolul de pe piața muncii din acest moment: reducerea de angajări afectează noile generații și riscă să distrugă echilibrul social.
O nouă bulă
Comparația cu febra ".com" din anii 2000 este inevitabilă. Costurile de infrastructură, pre-training și rulare a modelelor generative sunt foarte mari, fără ca vreo companie să aibă un plan clar și durabil de generare a unui trilion de dolari anual necesar justificării evaluărilor.
"Modelul de business al acestor companii se bazează foarte mult pe hype, pentru că ele pierd cantități imense de bani. Fac investiții mari în infrastructură, dar în același timp își vând puterea de calcul foarte ieftin. Așa că au continuu nevoie de noi fonduri de venture capital. Iar singurul mod prin care pot obține asta este generând hype".
Discuția trebuie să se mute de la hype-ul despre profit către tehnologii complementare omului, crede Acemoglu.
