Costul comodității

Costul comodității

Nu ne place, dar: avem nevoie de obstacole, de efort, de timp pentru a ne dezvolta. Nu se poate altfel. Nu există soluții instant pentru evoluția personală umană, așa cum promite tehnologia, spune jurnalistul Nicholas Carr, autorul cărților "The Shallows: What the Internet Is Doing to Our Brains", finalistă Pulitzer, "Superbloom: How Technologies of Connection Tear Us Apart" sau "Utopia Is Creepy: And Other Provocations". Scriitorul vorbește despre efectele comodității digitale în cadrul podcastului realizat de Sky King.

 

Iluzia competenței

Adoptarea inteligenței artificiale ca scurtătură în educație și activitatea profesională are ca efect direct iluzia competenței. Tehnologia este folosită pentru a ocoli faza de învățare dificilă, generând o dependență funcțională. Când efortul de structurare, redactare și analiză este delegat unui model lingvistic, utilizatorul obține produsul final fără a mai parcurge traseul intern de asimilare. În timp, utilizatorul ajunge să depindă de program chiar și pentru cele mai simple sarcini.

"Dacă folosești unealta fără să fi stăpânit abilitatea în prealabil, nu vei progresa niciodată. Apare acest cerc vicios: fiind atât de dependent de mașină, pierzi din ce în ce mai multe deprinderi și cunoștințe, devenind și mai dependent de ea", spune Nicholas Carr.

Frica față de nou e veche. Socrate se temea că scrierea va distruge memoria, creând o cunoaștere exterioară și pasivă. Deși scrisul a adus beneficii uriașe, Carr arată că modelele lingvistice actuale împlinesc teama filosofului grec: ne dau iluzia cunoașterii. 

 

De la pagină la feed

Timp de secole, cartea a funcționat ca un antrenament pentru minte, antrenând oamenii să urmărească o singură idee de la un capăt la altul, pagină cu pagină. În contrast, ecranele bombardează utilizatorii cu notificări și recompensează reacțiile rapide, instinctuale. 

"Una dintre pierderile pe care ecranul ni le impune este răbdarea de a ne retrage și de a citi o pagină pentru o perioadă îndelungată de timp, fără notificări sau comentarii", explică Carr.

Mediul online restructurează modul în care oamenii interacționează cu lumea fizică. Spațiul digital transformă trăitul într-un spectacol, în care fiecare moment este evaluat în like-uri și vizualizări, iar personajele sunt îngrijorate de cum sunt percepute, dependente de atenția primită. Supravegherea reciprocă neîntreruptă și măsurarea permanentă a reacțiilor generează anxietate cronică, creează o dependență psihologică de feed-ul digital.

"Realitatea a devenit ceva ce experimentăm predominant prin reprezentările ei mediate. Lăsați să aleagă, pare tot mai clar că oamenii preferă programul media al realității în locul realității însăși", spune Carr.

 

Extremismul din Social Media

Când mintea umană este copleșită de un volum mare de informații și semnale sociale, reacția firească de autoapărare este retragerea în triburi rigide și respingerea oricărei tabere opuse.

"Cercetările psihologice arată clar un lucru: cu cât începi să filtrezi informația printr-o sensibilitate tribală, cu atât devii mai extrem, foarte, foarte rapid. Am creat aceste instrumente puternice de comunicare care, de fapt, tind să ne despartă mai degrabă decât să ne apropie. Cred pur și simplu că psihicul uman nu a fost croit pentru acest nivel de socializare constantă; pur și simplu nu-i putem face față", spune Carr.

 

Obstacole necesare

Aplicațiile sunt construite să funcționeze rapid, fiindcă viteza generează dependență și profit. Orice barieră sau întârziere trebuie eliminată pentru a obține o experiență fluidă, continuă. Doar că în viața de zi cu zi, conversațiile și învățarea cer exact contrariul: răbdare, ezitare și timp de reflecție. O abordare sănătoasă ar însemna introducerea unor pauze deliberate pentru a oferi spațiul critic necesar pentru a reflecta înainte de a reacționa, cum ar fi un timp de așteptare înainte de a trimite un mesaj sau efortul de a căuta singuri o explicație înainte de a întreba un algoritm.

"Am fost incapabili să realizăm că, în unele activități vitale și în anumite moduri de a fi sau de a socializa, fricțiunea este de fapt un lucru benefic: este bine să trebuiască să depui efort și să îți iei timp", explică Nicholas Carr.

Tehnologia este gândită să ne facă viața mai ușoară, dar dezvoltarea umană are nevoie tocmai de efort susținut, care nu poate fi mimat, de reflecție și pauze intenționate. 

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Companii

Oameni

Sectiune



Branded


Related