- Doar 8% dintre angajați își cunosc grila salarială, iar 13% știu criteriile după care se acordă măririle;
- 69% asociază lipsa transparenței salariale cu discriminarea și favoritismul, iar pentru 56% salariul publicat în anunț influențează decizia de a aplica;
- Barometrul României Responsabile, ediția Diversitate și Incluziune (BARES.DI), extinde cercetarea către transparența salarială, inteligența artificială și integrarea profesională a pacienților cu boli cronice;
- Rezultatele integrale vor fi prezentate pe 3 decembrie, la Conferința OPEN MINDS, organizată sub conceptul „România, în oglindă”.
Deși 71% dintre angajații români consideră că transparența salarială poate crește încrederea dintre angajați și angajatori, aproape șase din zece (59%) au evitat să vorbească despre salariu la locul de muncă, de teama consecințelor. Mai mult, doar 8% își cunosc grila salarială, iar 13% știu criteriile în baza cărora sunt acordate măririle, potrivit Barometrului României Responsabile, ediția Diversitate și Incluziune (BARES.DI) 2026, realizat de Cult Research la inițiativa OPEN MINDS – Asociația Puternici prin Diversitate și Incluziune.
Datele evidențiază un paradox al pieței muncii: deși angajații își doresc mai multă transparență salarială, mulți dintre ei nu au acces la informațiile necesare pentru a înțelege cum sunt stabilite salariile sau evită să solicite clarificări. În contextul schimbărilor legislative privind transparența salarială, rezultatele BARES.DI 2026 aduc în prim-plan nevoia unor practici organizaționale bazate pe echitate și încredere. Aceste provocări vor fi abordate și în cadrul Conferinței OPEN MINDS din 3 decembrie, unde vor fi prezentate rezultatele integrale ale Barometrului.
Românii vor transparență salarială, dar salariul rămâne un subiect tabu
Potrivit BARES.DI 2026, 73% dintre respondenți consideră că ar trebui să poată discuta deschis despre salarii, fără teama unor consecințe negative. Cu toate acestea, doar 35% s-ar simți confortabil să solicite informații salariale, iar numai 45% consideră că deciziile privind remunerarea sunt corecte și transparente în organizația în care lucrează.
Lipsa de claritate poate alimenta neîncrederea: 69% dintre angajați asociază absența transparenței salariale cu discriminarea și favoritismul. În același timp, pentru 56% dintre respondenți, menționarea salariului în anunțul de angajare influențează decizia de a aplica, ceea ce sugerează că transparența devine un criteriu important inclusiv în atragerea candidaților.
Rezultatele continuă concluziile edițiilor anterioare ale Barometrului BARES.DI. În 2024, unul din trei angajați declara că asistă frecvent la situații de discriminare salarială și distribuție inegală a sarcinilor, iar în 2025, discriminarea salarială era semnalată de 45% dintre respondenți, față de 37% în anul precedent. Noua cercetare arată că, dincolo de percepția inechității, există și o reticență importantă în a discuta deschis despre remunerare.
Cele patru Românii: perspective diferite asupra transparenței salariale
BARES.DI 2026 continuă analiza celor patru profiluri socioculturale identificate în edițiile anterioare ale Barometrului, prin metodologia LOHAS, adaptată în România de Cult Research: Avangardiștii, Centrații pe sine, Spectatorii sociali și Deconectații social. Cercetarea evidențiază diferențe între aceste categorii în privința disponibilității de a solicita informații salariale, sugerând că transparența nu depinde doar de accesul la informații, ci și de încrederea angajaților de a le solicita și utiliza.
„Angajații nu cer doar cifre, ci și reguli clare, pe care să le înțeleagă. Transparența salarială nu poate fi redusă la o obligație legală: organizațiile trebuie să comunice criteriile de remunerare și să creeze un climat în care angajații să poată solicita informații fără teamă”, a declarat Paul Acatrini, Research Director & Managing Partner, Cult Research.
Transparența salarială, un test de încredere pentru organizații
Deși 73% dintre respondenți au auzit de Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială, doar 31% declară că îi cunosc conținutul, ceea ce evidențiază un decalaj între familiarizarea cu această inițiativă europeană și înțelegerea prevederilor sale. Directiva urmărește să consolideze principiul remunerării egale pentru muncă egală sau de valoare egală, prin măsuri precum comunicarea informațiilor salariale în procesul de recrutare și utilizarea unor criterii obiective de remunerare. Termenul de transpunere în legislațiile naționale a expirat la 7 iunie 2026, însă în România procesul legislativ este încă în desfășurare. În acest context, rezultatele BARES.DI 2026 arată că, dincolo de adaptarea la noile cerințe legale, organizațiile trebuie să construiască și un climat în care angajații să aibă încrederea de a solicita informații despre remunerare.
„Rezultatele BARES.DI 2026 ne arată că transparența salarială este, înainte de toate, o problemă de încredere și echitate. Nu este suficient ca organizațiile să adopte politici și proceduri, dacă angajații continuă să se teamă să vorbească despre salarii. Prin inițiativele OPEN MINDS, ne propunem să încurajăm companiile să transforme principiile diversității și incluziunii în practici concrete, care să asigure șanse egale și un mediu în care fiecare angajat să se simtă respectat și valorizat. Conferința OPEN MINDS din 3 decembrie va aduce împreună mediul de business și societatea civilă pentru a identifica soluții care pot genera schimbări reale”, a declarat Mirela Tănase, vicepreședinte OPEN MINDS.
Rezultatele complete BARES.DI 2026, prezentate la Conferința OPEN MINDS din 3 decembrie
Rezultatele complete ale Barometrului vor fi prezentate pe 3 decembrie 2026, de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, la Cineplexx Băneasa, în cadrul celei de-a patra ediții a Conferinței OPEN MINDS. Organizat sub conceptul „România, în oglindă”, evenimentul va aduce în prim-plan realitățile diversității și incluziunii din România și provocările cu care se confruntă societatea. Printre temele abordate se numără și transparența salarială, care va fi dezbătută în panelul „Cât valorezi?”.
Ediția din acest an a Barometrului României Responsabile extinde cercetarea către trei teme de actualitate: transparența salarială, inteligența artificială și integrarea profesională a pacienților cu boli cronice. Rezultatele integrale vor constitui punctul de plecare pentru conversații structurate în jurul a trei întrebări: „Ce vedem? Ce nu vrem să vedem? Ce putem schimba?”. Conferința se adresează liderilor de business, specialiștilor în resurse umane, reprezentanților societății civile și tuturor celor interesați de diversitate, incluziune și responsabilitate socială.
Comitetul Național Paralimpic (CNP) participă la Conferința OPEN MINDS în calitate de partener strategic, urmând să beneficieze de o scenă dedicată, intitulată PARASPORT, în cadrul programului evenimentului.
OPEN MINDS - Asociația Puternici prin Diversitate și Incluziune, înființată în anul 2023, este o organizație nonguvernamentală care facilitează implicarea companiilor în viețile comunităților locale, prin acțiuni cu impact pozitiv care generează atașament, credibilitate și încredere. Asociația integrează agendele organizațiilor cu inițiative ale societății civile, în abordări pe termen lung și cu impact sporit.
Asociația este dedicată dezvoltării proiectelor educaționale și sociale, promovând inovația și designul empatic pentru a sprijini diverse categorii de beneficiari. Cu sprijinul partenerilor săi, OPEN MINDS continuă să creeze oportunități de dezvoltare și incluziune pentru comunități vulnerabile.
Barometrul României Responsabile, ediția Diversitate și Incluziune (BARES.DI) este un studiu sociologic dezvoltat de Cult Research pentru OPEN MINDS, care analizează percepțiile și comportamentele privind diversitatea și incluziunea în România. Modulul privind transparența salarială din 2026 a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion de 806 respondenți din populația activă cu acces la internet, cu o marjă de eroare declarată de ±3,5%.
De 17 ani, Cult Research se angajează să furnizeze perspective și informații valoroase care contribuie la o înțelegere mai bună a fenomenelor din societate și la adaptarea organizațiilor la aceste realități. Oferind analize și date pe diverse subiecte de interes național, compania își propune să contribuie la formarea unei societăți în care calitatea vieții este îmbunătățită constant.
Comitetul Național Paralimpic susține dezvoltarea și promovarea sportului paralimpic în România, de la inițierea în sport până la performanță. Organizația contribuie la crearea unui cadru în care persoanele cu dizabilități să aibă acces la sport și la infrastructură adaptată și oferă sprijin sportivilor pe parcursul dezvoltării lor competiționale.
Unul dintre obiectivele centrale ale Comitetului este dezvoltarea echipei paralimpice care reprezintă România la competițiile internaționale, alături de creșterea vizibilității sportului paralimpic și integrarea sa firească în peisajul sportiv românesc.
