Aproape ca incepusem sa ma intreb ce se intimpla cu Bergenbier.
Spotul cu partida de biliard n-a fost chiar o dezamagire, insa din punctul meu de vedere a aparut tirziu. Gindit, probabil, pentru perioada de pauza fotbalistica, noi am reusit sa-l vedem cind returul si competitiile europene ocupau deja ( uneori in mod cu totul abuziv ) programele televiziunilor romanesti. M-am intrebat daca nu cumva Interbrew si-a dorit sa persifleze plictiseala care te cuprinde urmarind partidele din campionatul intern, insa nu prea cadra cu valorile sportive pe care mizeaza Bergenbier.
Clipul soptit, cu baietii care nu se dau dusi din circiuma in ciuda personalului care doarme pe tejghea, nu mi-a spus mare lucru. OK, "prietenii" au bun simt si, pentru ca nu i-a dat nimeni afara, cum se intimpla in multe "locante" de pe plaiurile mioritice, prefera sa-si consume cu sonorul la minimum lichidul gulerat. "Simpaticut" ar fi un calificativ maxim pentru lucrarea cu pricina.
DAR ! A venit partida de fotbal in stil portughez. Absolut savuroasa. Ni se demonstreaza din nou un fapt pe care prea putini publicitari romani par sa-l ia in calcul: ideea in sine sta la baza intregului. Dincolo de cercetarile de piata, de calcule interminabile, de studii si focus-grupuri. Dincolo de alegerea meticuloasa a valorilor ce trebuie sa construiasca strategia de comunicare a unei marci. Dincolo de orice. Vine un copywriter platit de cele mai multe ori sub valoarea ideilor care vind de miliarde si se trezeste vorbind in romano-portugheza. Pentru ca el, copywriter-ul, poate ca s-a saturat de spoturile care tipa " bea, aduna capace, trimite capace" si asa mai departe. Pentru ca el are citiva amici "de bere", un grup cu un umor aparte pe care injuraturile, palmele dupa ceafa si suturile in dos ale familiei Pirtag nu-i amuza nici la cea mai crunta betie.
