Inaltimi. De urcat, de investigat, de jucat. Despre ele, dar si despre curajul de a testa limitele au vorbit Alex Gavan, Adelin Petrisor si Marius Manole in cadrul evenimentului Intalniri de gradul 3.
Alex Gavan a vorbit despre muntii interiori si despre puterea de a-i urca, depasindu-si mereu limitele. La 32 de ani, a escaladat deja sase munti de peste 8000m din Himalaya, fara oxigen suplimentar si fara porteri de altitudine. Pana in prezent, Alex este cel mai tanar roman care a urcat un optmiar (Cho Oyu, in 2006), cand avea doar 24 de ani.
Intr-un interviu pentru IQads, alpinistul povesteste de unde vine inspiratia, ce il mana sa urce spre 8000 de metri, cum se organizeaza o expeditie si care este relatia cu sponsorii sai.
Sa urci muntii sau sa vorbesti despre asta
Cel mai greu e sa iti urci muntii interiori. Dar tocmai acesti munti din interior fac legatura intre ascensiunea muntilor din afara mea si substanta discursurilor si prezentarilor mele publice.
Cum fac alpinism de altitudine "cu mijloace corecte", adica urc varfuri de peste 8000 de metri fara oxigen suplimentar si fara porteri de altitudine, efortul fizic si mental este imens, iar partea de management de proiect este o provocare extrem de complexa. Insa dincolo de toate acestea, ascensiunea unui varf de peste 8000 de metri este pentru mine in primul rand o cautare.
Cand vorbesc despre experientele mele himalayene si nu numai, eu impartasesc oamenilor care ma asculta tocmai aceasta cautare continua, cu provocarile si cu emotiile ei, cu obstacolele si cu reusitele ei, cu sensurile pe care le aflu sau nu le aflu.
In aceste puncte, discursurile mele pot deveni relevante si surse de inspiratie pentru toti cei care ma asculta, chiar daca ei nu urca munti si nu fac performanta sportiva.
Emotia
Fiind autentic si cautand mereu acele experiente din viata mea si din ascensiunile mele care sa aiba o relevanta pentru cei care ma asculta. Cautarea mea devine astfel parte din cautarea lor.
Inspiratia
Ma inspira multe. O parte ar fi ideile out of the box; visele neverosimil de ambitioase la prima vedere; oamenii care "ard" intens si oamenii autentici si onesti.
Branduri cu care urci munti
Eu am nevoie de parteneri si imi doresc ca cei care finanteaza expeditiile mele sa stie ca intra intr-o relatie de parteneriat, in care ambele parti contribuie si ambele parti castiga. O astfel de relatie nu se limiteaza la a da bani si a primi promovare pentru un logo.
Reguli de promovare
Evident. Asa cum pentru mine performanta pe munte nu inseamna sa urc cu orice pret, ci sa urc prin mijloace corecte, fara sa trisez in relatia cu muntele, fara sa fac rabat de la valorile mele, fara sa folosesc ceea ce as numi "dopping-ul de altitudine" – acel oxigen suplimentar cu care multi incearca sa-i pacaleasca pe cei nestiutori – la fel procedez si in relatia cu sponsorii.
Accept finantare doar de la companii cu care sunt pe aceeasi lungime de unda in ceea ce priveste valorile si rolul in societate. Am refuzat, de exemplu, sa tin speech-uri pentru companii cu care nu rezonam pe parte de valori.
Sponsorii
Stiu ca aceasta abordare poate parea non-comerciala, dar se poate. Chiar ma consider un om norocos: am reusit sa leg astfel de parteneriate cu cateva companii care ma sustin pe termen lung, fie ca reusesc sa urc pe varf intr-o expeditie, fie ca nu. Este un parteneriat neconditionat de varfuri, ci inspirat de valori.
Am cativa parteneri strategici care ma sprijina de la primele mele expeditii, cand eram inca un necunoscut: TotalSoft, CertInvest, Intercapital, Zitec, Accountess. Sunt deschis si catre altii si sunt deschis la diverse colaborari care sa faca diferenta.
Cerinte absurde din partea sponsorilor
Prefer sa urc un munte, decat sa-mi pierd timpul.
Relatia cu sponsorii
Atunci cand relatia este de parteneriat, iar ambii parteneri isi inteleg nevoile reciproc, nu mai este vorba de dificultati. E vorba de asumarea unui proiect in echipa. O astfel de relatie este mai mult decat masuratul centimetrilor alocati pentru un logo, cum se practica uneori in piata.
Reclama Orange
Cu Orange a fost o intreaga campanie media, care mie mi-a placut. Toata campania, inclusiv spotul la care va referiti, este un bun exemplu pentru ce castiga o companie din asocierea cu mine. Este o asociere de valori care consolideaza reputatia.
Mesajul-cheie pe care l-am transmis a fost "increderea". Intre mine si partenerul meu de coarda din expeditie este o legatura de incredere pura, care ne ajuta sa supravietuim si sa facem ascensiunea. Prin acea campanie, Orange a obtinut un transfer de imagine care a consolidat relatia dintre ei si clientii lor.
Campania a fost facuta in 2008, dupa ce am urcat pe varful Makalu, in premiera romaneasca. Am fost contactat de agentia cu care lucra Orange – Publicis – si m-am intalnit cu Mirela Bosoi si echipa de la Orange.
Implicarea
Am fost direct implicat la realizarea scriptului final si a clipului. Am considerat foarte important ca acel spot sa ma reprezinte si pe mine. La fel am procedat si cand am filmat o reclama pentru HP, tot cu Publicis.
Cel mai recent varf atins
A fost in vara acestui an, pe Broad Peak-8047m. Am fost extrem de fericit. Mai avusesem doua tentative de a urca doi munti de peste 8000 de metri in 2014 – Everest (aprilie) si Dhaulagiri (mai) – si a trebuit sa renunt de fiecare data.
Prima oara, m-am intors de pe Everest dupa ce muntele a fost inchis in urma celei mai ucigatoare avalanse din istoria acestuia. De pe Dhaulagiri m-am intors din cauza conditiilor meteo si de sanatate care ma expuneau unui risc mai mare decat cel pe care il puteam gestiona eu cu responsabilitate.
Este o mare provocare sa mai incerci o data un optmiar in astfel de conditii. Dar am vrut sa o fac si am mers pe Broad Peak. Expeditia a durat aproape doua luni, iar efortul a fost istovitor. Ascensiunea finala din ultima tabara, la 7040m, pana pe varf si inapoi, a durat aproape 24 de ore, pentru o diferenta de nivel de 1000m.
Primul optmiar
Primul optmiar urcat a fost Cho Oyu, in 2006, cand aveam 24 de ani. Psihologic, pot spune ca a fost cel mai greu: nu stiam daca puteam sa fac fata altitudinii extreme, fara masca de oxigen. A fost un salt in necunoscut din acest punct de vedere, in ciuda pregatirii minutioase pentru expeditie.
Au urmat apoi alte cinci ascensiuni reusite ale unor varfuri de peste 8000m, din care trei premiere romanesti. In total, am avut insa 13 expeditii pe optmiari. Toate fara oxigen suplimentar si fara porteri de altitudine.
Cea mai mare frica
Eu vreau sa fiu eu insumi, orice ar fi.
Alpinist, fotograf, speaker. Cuvantul sau imaginea?
Diferenta nu este intre cuvant sau imagine, ci ea vine din intentiile si valorile care stau in spatele lor, ca si in spatele oricaror actiuni pe care le facem. Pot sa fac niste fotografii puternice, care au impact la evenimente, dar in clipa in care contextualizez acea imagine cu cuvinte, pot sa ii fac pe oameni sa aiba multe alte trairi puternice.
Flirtul cu fotografia
Fotografia pentru mine este un mod de exprimare si o fac cu dedicatie. Nu este un flirt. Fotografiez natura si oameni, dar in felul meu. Surprind peisaje care ma absorb cu totul si oameni in momente de intensitate maxima. Nu fac "poze", ci caut si prin fotografie sa vad si sa arat ce e dincolo de suprafata.
Prima experienta de speaker
Am inceput sa tin discursuri pentru partenerii expeditiilor, iar apoi s-a dus vestea din om in om si am primit invitatii si din partea altor companii. In timp, am invatat mereu lucruri noi despre mine si despre audienta si mi-am specializat discursurile.
Lucrez acum foarte mult la nivel strategic, pentru sedinte de board. De asemenea, o buna parte din discursurile mele inspirationale fac parte din contributia mea la societate: vorbesc pentru tineri, studenti, organizatii neguvernamentale, pentru a-i motiva sa mearga mai departe si sa-si implineasca vocatia.
Cea mai interesanta intrebare din sala
Sunt fascinat de modul in care oamenii, in functie de trairile lor si de experientele lor, iau ce este relevant pentru ei din ce spun eu si transforma. Iar de aici apar uneori intrebari extraordinar de puternice si pentru mine. De altfel, de cele mai multe ori plec de la discursurile mele cu o doza enorma de energie care imi vine tocmai din discutiile cu sala.
Cel mai important lucru in comunicare
Ascultarea.
