![[Brandul Nationalei] Discutii cu Alex Pomana (Friends\TBWA) pe marginea tricolorilor de ieri si azi, la Euro si aiurea](https://media.iqads.ro/2016/06/img-0162-1-cover-800-cover-850.jpg?v=201711021034)
Hagi, Euro, McDonald’s, Carlsberg, Adidas. Un pic de barfa de bazar. Haideti ca le discutam pe toate zilele astea, incercand sa aflam ce-i in mintea publicitarilor cand vine vorba de Nationala Romaniei.
Incepem cu Alexandru Pomana, titular de drept in banda dreapta in cadrul formatiei locale Friends\TBWA.
Avem trei generatii in minte. Pe rand, cei de acum, jucatorii actuali care sunt asa cum sunt. La finalul meciului cu Elvetia, poantele pe seama Romaniei se inmulteau si deveneau tot mai bune. “Ce final tensionat! Cred ca sudeaza Alibec tigara de la tigara”, spunea Julius Constantinescu (Daily Cotcodac).
Sunt, apoi, inaintasii nostri. Mutu, Chivu, Lobont. Ultimii jucatori al caror nume inca ne mai spun ceva.
Si, in final, inaintasii inaintasilor nostri – Hagi et comp, o generatie unica, departe de orice am prins ulterior. Jucatori care nu au avut sansa de a castiga atat cat o fac cei de azi.
Haideti sa vedem cum impacam astea trei spite complet diferite de fotbalisti si cu cat contribuie ele la brandul de tara al Romaniei. Pasa la Alex.
Spunea cineva mai destept ca mine ca exista o bula a trairilor suporterului roman. Citez aproximativ: incepe cu “suntem de ras, niste Benny Hilli, or sa isi bata joc de noi” – “hai macar sa nu ne facem de rusine” – “ bah, da’ se poate…ce au ei si nu avem noi?! Hai pe ei!”, incheind cu “ce prosti suntem, ce prost sunt ca am crezut!”. Si la urmatorul meci o luam de la capat.
