[Hai cu civismul] Advocacy la margine de Bucuresti. Delia Mihalache si Initiativa Prelungirea Ghencea

De cand s-a mutat pe Prelungirea Ghencea, acum 13 ani, Delia Mihalache s-a tot lovit de varii probleme sacaitoare, dar ce i-a pus capac a fost ajunul Revelionului 2012, cand apa calda nu era de gasit prin tevile din zona. Atunci si-a adunat vecinii intr-un grup de Facebook care a devenit, mai tarziu, Initiativa Prelungirea Ghencea - asociatie cu acte in regula din august 2016.

In felul asta,  dialogul cu autoritatile are mai multe sanse de reusita, spune ea, ca de schimbat, sunt multe. Un parc, o pasarela peste calea ferata si o infrastructura urbana mai prietenoasa cu locuitorii. Pe langa faptul ca e membru fondator al asociatiei, Delia se ocupa si de coordonare si comunicare, asa ca ne povesteste mai jos intreg parcursul asociatiei.

 In trecut, ne-am mai cunoscut si cu InCotroceni, iar in perioada imediat urmatoare urmeaza sa va prezentam o serie de astfel de grupuri civice formate de oameni ca noi si ca voi.

Oamenii

Eu am fost initiatorul grupului civic, in anul 2013, cand m-am decis sa cer ajutorul vecinilor ca sa rezolvam problemele comune din cartier: desele avarii ale retelei de apa administrate de Apa Nova, lipsa trotuarelor si a pistelor de biciclete, faptul ca infrastructura stradala nu este dimensionata corespunzator dezvoltarii imobiliare a zonei, lipsa unui parc public si altele.

Sunt economist, voluntar ecologist si mama. Din 2010, prin intermediul CeRe, am devenit un fan al organizarii comunitare, metoda prin care cetatenii se organizeaza voluntar si pun presiune pe autoritati pentru a rezolva problemele cu care se confrunta o comunitate.

Nu ma consider un lider al grupului ci mai degraba un coordonator. Incercam sa ne impartim sarcinile, fiecare dintre noi face cate ceva, in limita timpului disponibil, a experientei profesionale dar si a abilitatilor personale.

Inceput

Locuiesc de 13 ani in Prelungirea Ghencea si in primii 7 am tot sperat ca autoritatile locale vor amenaja cum trebuie aceasta margine de oras. Apoi, cand am vazut ca asta nu se intampla, am trimis petitii, reclamatii, sesizari pentru diverse probleme cu care ma confruntam zilnic, de cum ieseam pe poarta casei – gunoaie pe strada, caini fara stapan, noroaie, galagie la ore nepotrivite si altele.

Unele probleme s-au rezolvat, altele nu, asa ca mi-am dat seama ca am nevoie de ajutor si am inceput sa caut. In 2010 am gasit pe internet site-ul Centrului de Resurse pentru Participare Publica (CeRe) de unde am aflat de metoda organizarii comunitare si timp de 3 ani, am fost membru activ in alt grup civic de initiativa, Callatis Drumul Taberei, dintr-o zona invecinata.

Aici am invatat lucrurile de baza despre advocacy, cunostinte pe care le-am aplicat apoi si in cartierul meu.

Picatura care a umplut paharul si m-a pus in legatura cu vecinii mei din Prelungirea Ghencea a fost seara de 31 dec. 2012, cand o avarie la reteaua de apa administrata de Apa Nova a dus la o avalansa de mesaje furioase pe pagina de Facebook a companiei, mesaje postate de oameni despre care am dedus astfel ca locuiesc in aceeasi zona cu mine.

Ulterior, i-am contactat, ne-am reunit pe pagina de Facebook, dedicata cartierului, pe care am initiat-o in ianuarie 2013 si am facut impreuna o petitie colectiva catre Apa Nova, petitie semnata apoi de 100 de vecini. In urma acestei petitii, in vara aceluiasi an, compania a inlocuit reteaua stradala, iar avariile au incetat.

Motivati de acest succes, am decis sa facem o astfel de petitie si catre Primaria Bucurestiului pentru a obtine modernizarea strazii Prel. Ghencea, cu trotuare, piste de biciclete, 4 benzi de circulatie si pasaj suprateran peste Soseaua de Centura. CeRe este alaturi de noi din 2013 si ne ofera permanent consiliere si suport.

Cum ati convins locuitorii sa vi se alature?

Vecinii au inceput sa se implice pe masura ce au inteles ca un grup de oameni este mai greu de ignorat de autoritati decat o singura persoana. Am organizat intalniri in care sa ne cunoastem si sa facem impreuna planul pentru actiunile urmatoare, am comunicat permanent pe pagina de Facebook dedicata cartierului si ne-am consultat cu toti cei care au dorit sa se implice.

De la un singur om in 2013, acum suntem un nucleu de 10 membri activi si avem peste 5,000 de sustinatori pe pagina de Facebook dedicata initiativei.

Comunicarea in interiorul grupului

Ne intalnim saptamanal la un restaurant din cartier, discutam si luam deciziile de comun acord iar cand nu reusim asta, votam.

Avem si un canal intern de comunicare, un grup inchis de Facebook, dar folosim si telefonul, e-mailul. Am facut pliante de prezentare a grupului si un ,,Jurnal din Prelungire’’, materiale pe care le impartim prin cutiile postale ale vecinilor, din cand in cand.

Primele actiuni

Am inceput cu petitii colective, pentru care am cerut sprijinul vecinilor si multi dintre ei au strans semnaturi in zona in care locuiesc.

Am facut si cereri de informatii publice adresare autoritatilor, am participat si am luat cuvantul la sedintele de Consiliu General al Municipiului Bucuresti, am fost in audiente la 2 primari ai capitalei, la directorul CNADNR, la primarul sectorului 6 si la alte autoritati responsabile de zona in care locuim.

Pentru ca petitiile nu au avut niciun efect, nici macar un raspuns, in 2014 am organizat 3 proteste in cartier si am pichetat sediul PMB in timpul unei sedinte de consiliu. In 2015 am organizat alte 2 proteste, in paralel cu participarea la sedintele de consiliu general si la audiente.

Cel mai recent protest a avut loc in aprilie 2016. Din pacate, situatia traficului din zona se agraveaza pe zi ce trece, fara ca autoritatile sa avanseze un termen clar de incepere a lucrarilor de modernizare a strazii principale si a intersectiei cu Soseaua de Centura si calea ferata.

Comunicarea cu autoritatile

La inceputurile activitatii grupului, in 2013, comunicarea cu autoritatile era foarte greoaie: trimiteam petitii la care nu ni se raspundea, ceream sa putem vorbi la sedintele de consiliu general si nu eram primiti, solicitam audiente la autoritati si eram vesnic pe lista de asteptare. Asa ca in 2014 am ajuns sa organizam proteste in cartier.

Acesta a fost pragul de la care lucrurile s-au schimbat: abia dupa cele 4 proteste am fost primiti in audienta ceruta timp de 1 an la primarul general si, chiar inainte de cel de-al patrulea protest, care a avut loc in oct. 2014, CNADNR a anuntat printr-un comunicat de presa demararea procedurilor de licitatie pentru pasajul suprateran peste Soseaua de Centura.

Am observat ca pe masura ce demersurile grupului de initiativa s-au intensificat, autoritatile au devenit mai receptive si au inceput sa tina cont de solicitarile noastre. Cu fiecare petitie, audienta, participare la sedintele consiliului general, cu fiecare protest vocea cetatenilor din Prelungirea Ghencea s-a auzit mai bine si nu a mai putut fi ignorata.

Acum suntem vazuti de autoritati ca beneficiari ai proiectelor de infrastructura sus-mentionate si se tine cont de opiniile noastre, intr-o mare masura. De fapt, intr-o societate normala, nicio investitie majora, imobiliara sau de infrastructura, nu se poate face fara consultarea publica reala a comunitatii locale si exact asta speram noi sa se intample si in Romania in viitorul apropiat.

Mecanisme de advocacy

Folosim petitiile colective, cererile de acces la informatii publice pe legea 544/2001, audiente, luari de cuvant in sedintele de consiliu general, proteste. Insistam cu telefoane si e-mailuri adresate decidentilor din autoritatile publice vizate, facem campanii de mass-mail si folosim Facebook-ul.

Promovare & finantare

Avem pagina publica dedicata cartierului – Initiativa Prelungirea Ghencea, avem un email al grupului, facem si distribuim in cartier pliante de informare, lucram si la un site.

Finantarea e necesara pentru materialele printate, pentru organizarea de proteste sau de alte evenimente in cartier si provine din contributiile proprii ale membrilor grupului, dar si din partea CeRe. Anul trecut am primit o sponsorizare de la Ordinul Arhitectilor din Romania pentru a face o consultare publica in cartier referitoare la crearea unui parc public in zona.

Schimbari aduse de activitatea grupului

In cei 3 ani si jumatate de cand activam ca grup de initiativa, am reusit sa convingem Primaria Capitalei sa reia, cu consultarea cetatenilor, dupa multi ani in care a fost abandonat, proiectul de largire a strazii Prelungirea Ghencea la 4 benzi de circulatie, cu trotuare si piste de biciclete. Primaria a inceput demersurile pentru exproprierile necesare largirii, iar CNADNR a demarat licitatia pentru construirea pasajului de la Domnesti.

La propunerea noastra, exista posibilitatea crearii unui parc public in zona, pe terenul unor foste sere de stat. Totusi, proiectele sunt departe de a fi incepute si trebuie sa mentinem presiunea pe autoritati pana la punerea lor in practica.

Ce va propuneti pentru viitor cu grupul civic?

Ca sa ne asiguram ca in permanenta nevoile locuitorilor zonei vor fi luate in considerare de autoritati, anul acesta am infiintat asociatia Initiativa Prelungirea Ghencea. Ne propunem sa contribuim la schimbarea in bine a zonei in care locuim si sa devenim parte a unei comunitati locale active, constiente de drepturile ei.